După ce a dezamăgit moldovenii prin activitatea sa lâncedă de procuror general interimar, iată că Ion Munteanu câştigă proba interviului la Consiliului Superior al Procuroriloir. Se întâmplă după ce, timp de un an şi jumătate, procurorii nu s-au lăudat cu niciun dosar de rezonanţă, poate cu excepţia dosarelor Şor. Se întâmplă după ce instituţia acuzatorilor s-a împotmolit într-o mocirlă, din care nu se ştie când va ieşi. Când Procuratura este afectată de lipsa de credibilitate.
Nu am nimic personal cu Domnia sa, dar, şi cred că mă vor susţine mulţi, moldovenii au aşteptat un procuror general cu caracter, cu coloană vertebrală, care să bată, la necesitate, cu pumnul în masă, care să nu fie controlat politic şi în privinţa căruia să nu existe nici cea mai mică suspicinune privind integritatea. Un procuror general, care să facă regulă în sistem. Aşa cum ni s-a promis în ultimele perioade electorale.
„E mai slab ca Stoianoglo”
Analizând activitatea managerială a lui Ion Munteanu din ultimii ani, sunt aproape gata să bag mâna în foc că nu este nici pe aproape acel procuror general pe care şi-l doresc moldovenii. Pe mulţi dintre ei reuşind să-i dezamăgească în perioada cât a asigurat interimatul de şef al instituţiei.
Am vorbit cu mai mulţi foşti colegi ai lui Munteanu. Şi toţi l-au caracterizat ca o persoană nehotărâtă, nepregătită să ia decizii importante de sinestătător.
„E mai slab ca Stoianoglo. Nu vorbesc în privinţa integrităţii. Este unul convenabil guvernării. Un procuror ascultător, care va face tot ce i se spune. Nu are curaj. Şi nu cred că îşi va duce mandatul până la capăt. Mai ales dacă se schimbă guvernarea”, ne-a spus un procuror care a lucrat mai mulţi ani alături de Ion Munteanu.
Votul de azi al CSP denotă încă o dată că Ion Munteanu a fost acceptat de toate grupările din actuala guvernare. Şi cred că în viitorul apropiat nu vom avea dosare de corupţie în care să fie învinuit cineva care participă în actuala guvernare. Chiar, dacă vorba ceea, va fi prins cu raţa în gură. Nu cred că Ion Munteanu va avea cel puţin curajul cel puţin să spună cuiva aflat în funcţie de demnitate publică : „Opreşte-te!”.
De ce nu Iachimovschi? Denunţul potrivit la momentul potrivit
Principalul contracandidat al Ion Munteanu în cursa pentru funcţia de procuror general este fostul său coleg de la Procuratura Anticorupţie, Octavian Iachimovschi. Personal am semnat articole critice la adresa lui Iachimovschi. De fapt, nu mi-am exprimat poziţia în privinţa capacităţilor sale. Am făcut doar nişte constatări în baza documentelor deschise. Pentru care, la un moment dat, am fost contactată de mama lui. Ca să mă dojenească pentru cele scrise.
Dar, discutând cu mai mulţi jurişti, toţi au spus, de parcă s-au sfătuit, că prestaţia lui Iachimovschi a fost mai înaltă. La fel ca şi la concursul pentru şefia Procuraturii Anticorupţie, câştigat de Veronica Dragalin. La fel ca şi celălalt concurs, care a fost anulat cu mult scandal pentru că unii membri CSP i-au acordat un număr prea mic de puncte.
Este curios cum, de această dată, unii i-au oferit lui Ion Munteanu numărul maxim de zece puncte, după o perioadă de un an şi jumătate de „zastoi”?
Şi de ce tocmai azi, în cadrul concursului, a fost scos de la „naftalină” denunţul fostului şef al Inspecţiei judiciare, Victor Ababii, precum că Octavian Iachimovschi ar fi falsificat probele în dosarul în care fiica şi ginerele lui Ababii, ambii procurori, sunt bănuiţi de îmbogăţire ilicită?
Deşi cam cu scârţ, totuşi Iachimovschi a reuşit să se descurce în unele dosare mai complicate. Şi chiar dacă cam leşinat, a avut curajul să-i adreseze întrebări incomode lui Veaceslav Platon atunci când Alexandr Stoianoglo i se adresa ca la un frate cu „Zdravstvui, Slava”.
Cum rămâne cu cele „cinci dubii de integritate”?
Cu două luni în urmă, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a lăsat cu buza umflată pe Ion Munteanu, amânând împotriva voinţei Domniei sale examinarea raportului Comisiei Vettind.
Motivul oficial, care a ajuns la urechile oamenilor de rând, e că Raportl este prea mare, are multe file pagini şi CSM nu a avut timp să-l studieze. „Noi vorbim despre o cifră de 668 de documente, care au un volum total de 5244 de file, dintre care majoritatea se referă la documente financiare. Unele lucruri ne depășesc pe noi, ca membri ai CSM. ”, a declarat atunci Ion Guzun, membru CSM.
Totuşi, preşedintele interimar al CSM, Sergiu Caraman, a scăpat o frază destul de curioasă privind integritatea lui Ion Munteanu. „Comisia a identificat cel puțin cinci dubii de integritate care trebuie analizate în contextul tuturor înscrisurilor anexate”, a spus Caraman.
Sursele noastre din CSM au comunicat că „dubiile” reprezintă apartamentul de peste 600 de mii euro din Brașov, firma de construcție înstrăinată de soție cu 4 500 lei, un apartament procurat pe numele părinților lui și cheltuieli de mii de euro, care nu sunt acoperite de veniturile declarate oficial.
În Declaraţia de avere şi interese personale, semnată de procurorul general interimar pentru anul 2023, în afara casei de locuit, nu se regăseşte niciun apartament. Singurele noutăţi privind achiziţiile lui Ion Munteanu, declarate oficial, sunt un teren extravilan, care l-a costat 6000 de euro, şi un automobil Dacia Duster de 215.000 lei.
În anul 2023, Ion Munteanu a obținut un salariu de 484 de mii de lei, peste 40 de mii de lei lunar, pentru funcția de procuror general interimar. Pentru activitatea sa a mai primit peste 74 de mii de lei drept diurne pentru deplasări de serviciu.
Anterior, ZdG a scris că procurorul locuiește într-o casă donată în 2017 de socrii săi, Valentin și Elena Brașovschi. Valentin Brașovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcții „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piață, fondată de fostul deputat Iurie Dârda. Brașovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind proprietara companiei „Ideal Construct”, care din septembrie 2019 a trecut la Victor Soltan.
La şedinţa din 15 aprilie a CSM, toate aceste dubii de integritate s-au spart ca bulele de săpun. Mai pe scurt, Ion Munteanu a fost făcut gospodar de către socri. Iar faptul că soţia procurorului a declarat că a vândut o firmă de milioane cu 5400 de lei, evitând impozitul pentru creşterea de capital, tot are o scuză. Cică femeia a fost nevoită să vândă întreprinderea pentru că nu avea posibilitate să se ocupe de afacere.
Nu cunoaştem cum a fost crezut Ion Munteanu că soţia sa a vândut o afacere bine închegată cu doar 5400 de lei.
Mai amintim că, tocmai la şedinţa la care s-a rezolvat problema Ion Munteanu, s-a defectat sistemul de transmitere video în direct. Voi cum credeţi, o fi o coincidenţă întâmplătoare?
Ce se întâmplă cu „dosarul Telegram”
Amintim că Ion Munteanu a fost printre victimele spargerilor conturilor de Telegram. În una din convorbirile făcute public, procurorul ar fi vorbit despre procurarea unui imobil în România.
Din câte cunoaştem, şi Ion Munteanu a fost printre cei care a depus plângere în acest caz.
Acest dosar a fost tras pe linie moartă. Nu ştiu pe cât este de adevărat, dar Ion Munteanu nu a fost audiat. Pentru a fi recunoscut ca parte vătămată, trebuie să se identifice, să recunoască că el este cel care vorbeşte. Inclusiv despre imobilul din România. Ceea ce desigur că nu îi convine.
Să ne demonstreze că nu este aşa!!!
Nu am nimic personal cu Ion Munteanu. Şi sper că, dacă va citi acest articol, nu se va supăra şi va căuta cum să se răzbune. Dar îşi va răsufleca mânicele şi se va apuca serios de lucru. Şi nu va executa comenzi politice. Şi va avea curajul să-i aducă pe banca acuzaţilor pe marii funcţionari care cred că lor totul le este permis.
