Scandalul ce ţine de Iulian Muntean care a ajuns membru al CSM, fiind învinuit într-un dosar penal că a luat mită de la studenţi, a zdruncinat principalii piloni ai guvernării de la Chişinău. Este vorba despre reforma justiţiei şi eradicarea corupţiei, sfânta sfintelor din promisiunile electorale ale PAS-lui. Mulţi din cei care mai păstrau o boare de încredere în reforma justiţiei au aşteptat după deconspirarea lui Muntean la demisii de onoare, să se autosesizeze autorităţile, să demareze o anchetă, să fie fie scoşi la suprafaţă cei care l-au spălat pe Muntean înainte de Pre-vetting. Dar nu a fost să fie. Instituţiile vizate doar s-au spălat pe mâini cu bâlbâieli leşinate, provocând un fel de abureală naţională de parcă iar considera pe moldoveni concepuţi la beţie.
Tăcerea mieilor din Parlament
Iulian Muntean a fost votat pentru CSM de către Parlament, candidatura sa fiind înaintată de către Comisia juridică numiri şi imunităţi. Este foarte curios cum a fost ales Iulian Muntean pentru CSM, un avocat nu prea cunoscut de publicul larg, nici de presă ca apărător în dosare de rezonanţă, şi nici prea vocal, ca mulţi alţii, despre reformarea justiţiei. În schimb, cu soţie, învinuită şi ea în dosarul mitei de la ASEM, membră activă a PAS.
Este evident că a fost fost propulsat de cineva la Comisia numiri şi imunităţi, cineva care nu putea să nu ştie despre dosarul de corupţie, cineva cu pile pe la mai marii PAS-lui. A fost trecut prin Comisia Pre-Vetting, apoi a survenit efectul votului de turmă.
A doua zi după ce scandalul a luat foc, preşedinta Comisiei Juridice, care l-a promovat pe Muntean, a promis audieri pe cazul dat. Nu-i exclus, că aceste audieri vor fi. Poate că va fi formată şi o comisie specială. Care va investiga cazul până ce moldovenii vor uita de el. Am mai avut Comisia Nagacevschi, Comisia Reidman şi altele. Care a fost finalitate o ştim toţi.
„N-am mâncat usturoi, nu-mi pute gura”
Primii care au venit cu o reacţie la cele întâmplate a fost Comisia Pre-vetting. Aceştia au aruncat bolovanii în curţile Procuraturii Anticorupţie şi CNA, pentru că nu le-a oferit informaţia.
În schimb, Comisia nu a reacţionat nici într-un fel la declaraţia Procuraturii Anticorupţie precum că nu a solicitat informaţii despre Iulian Muntean. Dar apare întrebarea: de ce în privinţa altor candidaţi a fost solicitată informaţie de la Procuratura Anticorupţie, dar despre Iulian Muntean, nu. Cu ce e mai bun ca alţi candidaţi? E mai înalt, mai frumos, mai gras? De ce nimeni nu şi-a pus întrebarea că la acest candidat lipseşe informaţia de la Anticorupţie?
Dacă căutăm pe portalul Judecătoriei Chişinău aflăm că Muntean Iulian Fiodor este un client fidel al instanţelor. Nu ca avocat, dar în calitate de contravenient. A fost atât de complicat pentru membrii Comisiei care primesc salarii generoase din contribuţiile celor care visează la justiţie reformată să acceseze portalul instanţelor?
De fapt, răspunsul l-am putea găsi chiar în deciziile Comisiei Pre-vetting, când în situaţii aproape identice s-a decis diferit. Sau să ne aducem aminte de acelaşi Vasile Şchiopu de la Ungheni, care a trecut cu brio Comisia, după ce a turuit presa despre el. Sau cazul procurorului Iurie Lealin, când la un moment dat aveam impresia că cei de la Comisie vor să-i dea un pupic sau un biscuit. Sau când membrii Comisiei au aprobat tacit explicaţiile unor candidaţi că au primit milioane de lei de la părinţi, fără ca să probeze, în timp ce alţii nu au trecut, de exemplu, pentru că mama, care i-a dat 3000 de euro, nu are un contract de muncă, muncind la negru badantă în Italia.
Balada despre prezumţia nevinovăţiei
Procuratura Anticorupţie a avut, totuşi, bunul simţ să răspundă jurnaliştilor şi să confirme că Iulian Muntean este învinuit într-un dosar penal.
După care declaraţiile PA vin ca o baladă interpretată lălăit: „Conform prevederilor legale, Procuraturii Anticorupție, nu-i este oferit obligația și nici dreptul, de a acumula informații și a sesiza, din oficiu, Comisia de Pre-vetting, referitor la candidații supuși evaluării. În fapt, furnizarea din oficiu de către Procuratura Anticorupție, a unei astfel de informații fără o bază legală, vine în contradicție cu principiul prezumpției de nevinovăției”.
Chiar aşa? Chiar vă doare într-un loc de prezumţia nevinovăţiei? Nu-mi voi chinui cititorii ca să enumăr zeci de cazuri când prezumţia nevinovăţiei nu a fost atât de importantă pentru Procuratura Anticorupţie, atunci când au avut anumite interese. Sau câte cazuri sunt când procurorii anticorupţie s-au autosesizat din oficiu.
Oamenii legii sunt obligaţi să intervină atunci când află că este pusă la cale o fărădelege. Chiar şi preoţii încalcă taina spovedaniei ca să oprească un păcat mai mare. Alexandru Capmari, care are în gestiune acest dosar de trei ani, a anunţat-o cel puţin pe şefa sa, Veronica Dragalin? Sau a decis să o facă pe filozoful, în tăcere?
Aberaţiile de la CNA
Centrul Naţional Anticorupţie a oferit Comisiei Pre-vetting o notă informativă, în care Iulian Muntean apărea ca o persoană de o integritate absolută. După ce a răbufnit scandalul, CNA a venit cu un comunicat în care încearcă să se ascundă la spatele poliţiştilor.
„În rezultatul verificării suplimentare a candidaților non-judecători la funcția de membri în Consiliul Superior al Magistraturii, Centrul Național Anticorupție a informat imediat Comisia Pre-vetting acele date suplimentare care au devenit cunoscute la data de 19 septembrie, curent. În acest context, CNA a confirmat Comisiei Pre-Vetting calitatea de învinuit al membrului CSM, Iulian Muntean, pe cauza penală, inclusiv și faptul că aceste date nu au fost posibil de identificat anterior din motivul lipsei punerii la evidență a acestei ordonanțe în Registrul de Informații Criminalistice și Criminologice al Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI”, se spune în comunicat.
Explicaţia este de-a dreptul lipsită de logică. Cum adică, au un dosar pe care îl investighează şi uite că poliţiştii nu le-au spus la ce dosar lucrează.
Se cunoaşte că la dosarul mitei de la ASEM s-a lucrat foarte mult la CNA, nu s-au dormit nopţi la rând, s-au descifrat sute de convorbiri telefonice. Oare chiar nu le pasă de munca lor? Oare nu s-a găsit la CNA niciun ofiţer cu coloană vertebrală, din cei care au lucrat la dosar, ca să bată clopotele? Sau trebuia să vină poliţia să le spună?
„Martirul” lui Plahotniuc
Reacţia lui Iulian Muntean după ce în presă au apărut primele relatări despre învinuirea adusă în dosarul mitei de la ASEM vine ca o palmă dată peste obrazul fiecărui cetăţean al acestei ţări. Noi nu ştim dacă este vinovat sau nu. Poate cândva procurorul Capmari va trimite dosarul în instanţă.
Dar Iulian a minţit. Şi a scris în formular că nu figurează în dosare. Mai ales de corupţie. Deci, cu bună ştiinţă a întrodus date false într-un act oficial. Chiar dacă există răspundere penală pentru aceasta.
Iar când a fost deconspirat public, s-a dat repede victimă a regimului Plahotniuc. Interesant, cu ce l-au supărat pe Plahotniuc ceilalţi 59 de învinuiţi în dosarul mitei de la ASEM – profesori, laboranţi, studenţi şi intermediari din afara instituţiei, dacă acesta a fost fabricat?
Dacă este nevinovat şi dosarul i-a fost, cum spune el, fabricat de „procuratura plahotniuchistă”, de ce nu a ieşit să bată clopotele? Aşa cum au făcut-o Gheorghe Petic, Valentin Eşanu, Iurie Bolboceanu şi mulţi alţii. Căci Plahotniuc este fugar de patru ani.
Iulian Muntean mai spune că a şi uitat de acest dosar, pentru că timp de cinci ani nu l-a deranjat nimeni. Am fi acceptat explicaţia dacă venea din partea unui om de rând dintr-un sat din Briceni sau Basarabeasca. Dar nici într-un caz din partea unui avocat, profesor universitar şi doctor în drept.
Şi în final, Muntean ne sfidează cu cinism şi obrăznicie că nu va renunţa la fotoliul din CSM şi că va rămâne să reformeze justiţia şi să lupte cu corupţia din sistem. Cum? Minţind fără neruşinare şi falsificând acte oficiale?
Consecinţele care ar putea fi mult mai grave
Din păcate, această situaţie aduce apă la moara celor care se regăsesc în cele mai rezonanţă dosare de la noi. Probabil, că Dodon s-o fi îmbătat de bucurie, Plahotniuc i-o fi tras din suflet o cântare la trompetă de să răsune Ciprul, iar Şor o mai fi cerut un onorariu gras de la Moscova, prezentând cazul drept o reuşită a schemelor sale. Este grav că s-a scuipat peste obrazul celor care au investit încredere în această guvernare, care ne-a promis să reformeze justiţia şi să ne scape de corupţie. Iar scurta istorie a acestei ţări a demonstrat de atâtea ori că după fiecare guvernare pro-occidentală, compromisă din cauza corupţiei, ne-am pomenitt cu guverne depăşite de timp ca mentalitate, care au oprit ţara pe loc.