Când sunt interesele lor, justiţia moldovenească poate să lucreze uimitor de repede. Dacă unele dosare sunt examinate în Curtea de Apel Chişinău cu anii, în cazul fostei judecătoare de la instituţia respectivă şi actualei magistrate de la Curtea Constituţională, Domnica Manole, instanţa de apel a stabilit un record la examinarea cauzei civile.
Este vorba de dosarul în care fosta preşedintă a Curţii Constituţionale a câştigat în prima instanţă suma de 800.000 de lei în calitate de prejudiciu moral că a fost cercetată penal de Procuratura Anticorupţie pentru decizia luată în dosarul referendumului, iniţiat de liderul Platformei DA, Andrei Năstase, în timpul guvernării oligarhului Vladimir Plahotniuc.
Deci, la 8 februarie anul curent, Judecătoria Chişinău decide că statutul trebuie să-i achite Domnicăi Manole 800.000 de lei ca să fie satisfăcută moral.
Procuratura Generală şi Ministerul Justiţiei au contestat decizia în instanţa ierarhic superioară. La 11 mai, Curtea de Apel Chişinău a lăsat fără examinare contestaţia depusă de cele două instituţii pe motiv că apelanţii nu au indicat ,,motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază apelul, prin care au solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral”.
Peste 15 zile, adică la 26 mai, apelanţii au revenit cu o altă cerere de apel.
Curtea de Apel Chişinău a avut nevoie de doar 18 zile ca să primească şi să pună cererea pe rol, să citeze părţile, să facă şedinţă de judecată, să asculte părţile, să delibereze şi să se pronunţe menţinând decizia în favoarea Domnicăi Manole. Însăşi publicarea hotărârii motivate a luat mai mult timp, 30 de zile.
Deciile instanţei de apel pot fi contestate în Curtea Supremă de Justiţie, dar sunt executorii, aşa că magistrata îşi va ridica banii în timpul apropiat.
Decizia Judecătoriei Chişinău în privinţa Domnicăi Manole a fost subiectul unor discuţii contradictorii în mass-media şi în societate, suma de 800.000 de lei fiind cea mai mare sumă achitată unei persoane din Moldova pentru erori judiciare, care nu a fost condamnată şi nu a stat în arest preventiv. Mai mult, procurorii şi-au retras acuzaţiile, Domnica Manole fiind achitată de instanţă.
Pe parcursul activităţii Domnicăi Manole în sistemul judecătoresc, presa a relatat de mai multe ori despre pretinsele probleme de integritate ale magistratei.
La 31 octombrie 2008, Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii a sancţionat-o pe Domnica Manole cu un avertisment, după ce jurnaliştii de la postul de televiziune PRO TV Chişinău au surprins-o într-un birou al Curţii de Apel Chişinău în timp ce oferea consultaţii politicianului Eduard Muşuc, parte în dosarul aflat în gestiunea magistratei.
În martie 2015, Procuratura Generală a solicitat acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind pornirea urmăririi penale pe numele Domnicăi Manole şi a foştilor colegi de la Curtea de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut şi Gheorghe Creţu, pentru “pronunţarea cu bună ştiinţă a unei decizii contrar legii”. În urma deciziei pronunţate de cei trei magistraţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat Guvernul de la Chişinău să-i achite unui agent economic prejudicii materiale şi morale de aproape 800.000 de lei.
Magistraţii au fost salvaţi de CSM care a refuzat să dea curs solicitării Procuraturii Generale.
Până la dosarul referendumului, Domnica Manole a mai fost investigată de procurorii anticorupţie. La 20 februarie 2015, Comisia Naţională de Integritate a emis un act în privinţa Domnicău Manole, în care a fost constatată încălcarea regimului juridic al declarării vemiturilor şi proprietăţilor. Potrivit documentului, magistrata nu a declarat cota parte dintr-un garaj, venitul obţinut din înstrăinarea a două automobile, patru conturi bancare şi cotele deţinute de soţul ei în două întreprinderi.La 20 martie 2015, procurorul anticorupţie Alexandru Cernei a emis ordonanţă de refuz în pornirea urmăririi penale pe numele Domnicăi Manole pe motiv că” fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii”.
Toamna trecută, a ieşit la suprafaţă un scandal alimentat de relaţia neprietenoasă dintre Domnica Manole şi fostul preşedinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteaţă. Ultimul a declarat în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Securitate că în justiţie s-a format o grupare care vrea să controleze întreg sistemul. Declaraţia a fost făcută în timp ce se discuta asupra problemei tergiversării dosarelor de corupţie mare în instanţele de judecată.
Musteață a spus că în justiţie activează două clanuri, clanul Dianei Scobioală (actual judecător CtEDO, fiica familiei Sîrcu – mama ex-judecător la CSJ, tatăl – ex-procuror) și clanul Domnicăi Manole, condus de avocatul Șișianu Anatol.
Musteață a menționat că aşa numitul clan Scobioală, care ar fi protejat de socialişti, a fost parțial neutralizat, odată cu trecerea PSRM în opoziţie. Cât priveşte pretinsul clan care ar fi condus de Şişianu, ar fi preluat schemele vechi, se află în plină ascensiune şi ar împiedica la înfăptuirea justiţiei în dosarele de rezonanță.
Amintim că mandatul de preşedinte al Curţii Constituţionale a Domnicăi Manole, eliberat pe un termen de trei ani, a încetat la 25 aprilie anul curent. Cu puţin timp înainte de expirarea mandatului, CC sub preşedinţia Domnicăi Manole adoptat o decizie prin care panglica „Sfântul Gheorghe” şi literele Z şi V pot fi utilizate în Republica Moldova doar dacă nu promovează agresiunea militară şi crimele de război.
Decizia respectivă este folosită ca argument de către reprezentanţii partidelor pro-ruse din Chişinău, care de Ziua Victoriei au purtat panglica bicoloră negru-orange, în pofida interdicţiilor impuse de poliţie.
