Ana Cucerescu este cel mai obijduit, ameninţat, intimidat şi persecutat judecător din Republica Moldova. De-a lungul carierei sale, magistrata s-a remarcat prin numeroase plângeri privind pretinsele persecuţii în adresa Domniei sale, inclusiv şi pe numele colegilor din instanţă.
Iar de când a fost ridicată la rangul de eroină naţională pentru condamnarea Evgheniei Guţul, autoritatea Anei Cucerescu a crescut şi mai mult. La fel, sporind şi pretinsele persecuţii. Iar după condamnarea oligarhului Plahotniuc i-a crescut şi mai mult laurii, deşi în completul de judecată, care l-a condamnat pe oligarh, mai erau încă doi judecători. Şi la fel, sunt alţi mulţi judecători care au luat decizii curajoase, au pronunţat sentinţe de condamnare pe viaţă, i-au băgat după gratii pentru mulţi ani înainte pe criminali deosebit de periculoşi, cum ar fi Makena, punându-şi sub cuţit atât propria viaţă, cât şi a apropiaţilor. Şi nu prea am auzit să se plângă sau să li se înalţe osanale acestor magistraţi. Şi-au făcut meseria, au aplicat legea şi cam atât
Cum şi-a început cariera magistrata Cucerescu. Prima „intimidare”
Ana Cucerescu și-a început cariera, după absolvirea Universității de Stat din Moldova, în calitate de specialist coordonator în secția juridică a Consiliului Superior al Magistraturii. La 27 de ani, îmbracă pentru prima dată mantia de judecător, fiind numită, în septembrie 2011, la Judecătoria Bălți.
În iulie 2015, Ana Cucerescu a fost transferată temporar să activeze la Judecătoria Chișinău, transfer care se prelungește periodic până în primăvara anului 2018. În aprilie 2018, Ana Cucerescu a fost nevoită să revină la Judecătoria Bălți, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să-i prelungească mandatul pentru Chișinău. Peste câteva luni, în noiembrie 2018, membrii organului de autoadministrare judecătorească s-au răzgândit şi au acceptat ca Ana Cucerescu să revină definitiv la Judecătoria Chișinău.
Este cunoscut faptul că nu este atât de uşor ca un judecător să fie transferat la Chişinău. Unii aşteaptă cu anii, invocând motive de familie foarte serioase. Sursele noastre susţin că tânăra magistrată ar fi avut un protector influent în sistemul judecătoresc, la fel, originar din raionul Hânceşti, care ar fi bun prieten cu tatăl ei.
Precizăm că, Ana Cucerescu a activat în cadrul Judecătoriei Centru din Chişinău, pe atunci găzduit de sediul Preturii sectorului Centru al Capitalei. Un fost magistrat din instanţa respectivă, care părăsise din anumite motive sistemul, declara că ar fi fost acuzat pe nedrept de Ana Cucerescu că i-ar fi făcut nişte avansuri, din cele pe care le face un bărbat căruia i se aprind călcâiele după o femeie. Fostul judecător, care nu mai este în viaţă, spunea atunci că tânăra sa colegă l-ar fi înţeles greşit şi că nu a avut nicio intenţie ruşinoasă.
Ana Cucerescu
Decizia care putea s-o coste cariera
La 30 decembrie 2016, Ana Cucerescu a pronunţat o decizie în privinţa unui cetăţean al Austriei şi a doi cetăţeni români, învinuiţi de organizarea prostituţiei. Aceştia au organizat la Chişinău o reţea de studiouri, în care zeci de tinere prestau servicii sexuale online contra plată.
Ana Cucerescu a constatat vinovăţia inculpaţilor, dar a aplicat în privinţa lor amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Prin aceeaşi decizie judecătorească, Ana Cucerescu a dispus ca toate instrumentele infracţiunii: camere video, calculatoare, echipamente speciale, scaune pentru control ginecologic, sute de înregistrări video cu caracter pornografic, să fie restituite proprietarului, adică infractorilor. Conform legii, instrumentele infracţiunii urmau a fi păstrate până la intrarea în vigoare a sentinţei, după care nimicite.
Cazul a ieşit la suprafaţă în urma unui control de rutină. Eduard Harunjen, procurorul general de atunci, a înaintat demersuri către Consiliului Superior al Procurorilor şi Consiliul Superior al Magistraturii, privind atragerea la răspundere disciplinară a procurorului pe caz şi a judecătorului.
Procurorul Nicolae Mătăsaru a fost pedepsit disciplinar, iar magistrata Ana Cucerescu, care a semnat decizia, nu a păţit nimic. Un fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii ne-a comunicat, solicitând anonimatul, că Ana Cucerescu ar fi fost salvată de acelaşi prieten de familie, care pe atunci făcea parte din Inspecţia judiciară.
„Intimidarea” de a-şi judeca prietenul
.
În 2021, Ana Cucerescu a fost desemnată să prezideze unul dintre cele două complete specializate de judecată, formate la solicitarea procurorului general, Alexandr Stoianoglo, pentru examinarea dosarelor ce țin de devalizarea sistemului bancar.
Ironia sorţii, peste câţiva ani, Ana Cucerescu a ajuns în situaţia de a-l judeca pe Stoianoglo şi pe foştii săi subalterni, Dumitru Raileanu şi Elena Ceruţa, învinuţi de abuz în serviciu la eliberarea din închisoare a afaceristului Veaceslav Platon.
La 13 februarie 2024, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au aprobat o hotărâre prin care s-a dispus specializarea magistraților Judecătoriei Chișinău în domeniul examinării cauzelor penale care au fost trimise în instanța de judecată de către Procuratura Anticorupție. Ca urmare a deciziei CSM, în timp ce examinarea dosarului era pusă pe pauză la judecătoria Chișinău, completul de judecată format inițial a suferit modificări, iar Arina Ialanji a fost substituită de Vitalie Budeci.
La 17 iunie 2024, Vitalie Budeci a părăsit judecătoria Chișinău, fiind transferat temporar la Curtea de Apel. Astfel, Budeci a fost înlocuit de magistrata Ana Cucerescu.
Precizăm că magistrata Ana Cucerescu a depus cerere de abţinere, pe motiv că se află în relații de prietenie cu inculpatul Dumitru Răileanu. Declarația de abținere însă a fost respinsă de completul de judecată care a analizat-o.
Iar magistrata Cucerescu nici nu a insistat ulterior prea mult cu abţinerea.
„Intimidată” de colegii din completul de judecată
Ana cucerescu Cucerescu a făcut parte şi din completul de judecată, care a examinat dosarul pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, învinuit de abuz în serviciu, la comanda lui Alexandr Stoianoglo. Şi în care s-a dat parte vătămată nimeni altul decât Veaceslav Platon, care a solicitat de la fostul funcţionar despăgubiri de 300.000.000 USD. Iar procuror pe caz a fost Elena Ceruţa, cea care alături de Dumitru Răileanu, a retras, la comanda lui Stoianoglo acuzaţiile în privinţa lui Platon.
Sursele noastre susţin că Ana Cucerescu a fost cea care ar fi avut o poziţie extrem de dură faţă de fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, pe care Stoianoglo l-a exclus din sistem. Spre deosebire de cele două colege din complet – Vasilisa Muntean şi Irina Păduraru – Ana Cucerescu a insistat, în februarie 2020, pentru menținerea lui Morari în arest preventiv şi chiar a emis o opinia separată după ce celelalte două magistrate au votat pentru eliberarea lui Morari sub control judiciar.
Sursele noastre susţin că menţinerea lui Morari în arest preventiv ar fi fost dorinţa personală a lui Platon, pentru a-şi vedea umilit şi învins adversarul.
Precizăm că înainte de alegerile parlamentare din 2021, când Alexandr Stoianoglo era încă procuror general, examinarea acestui dosar se desfășura foarte repede. După schimbarea guvernării, în 2021, ritmul a fost încetinit prin depunerea mai multor recuzări ale judecătorilor de către Veaceslav Platon. Recuzările depuse de Platon le vizau în mod special pe Vasilisa Muntean şi Irina Păduraru.
În octombrie 2021, la scurt timp după reţinerea lui Stoianoglo, Ana Cucerescu a anunțat că intenționează să se retragă de la examinarea acestui dosar pentru că este intimidată de celelalte două colege de complet. Ulterior, la solicitarea procurorului de caz, una dintre cele două judecătoarea acuzate de Cucerescu de intimidare, Vasilisa Muntean a fost exclusă din proces. Muntean era președinta completului pe acest dosar, funcția fiind preluată de Ana Cucerescu.
Peste o lună, Ana Cucerescu a scăpat şi de Irina Păduraru, care a plecat în concediu de maternitate.
„Intimidată” de avocat
Ana Cucerescu s-a declarat intimidată şi de avocatul lui Iurie Roşca, Iulian Rusanovschi. în Magistrata Cucerescu este cea care l-a condamnat, în august 2024, la 6 ani de închisoare pe Iurie Roșca, fost viceprim-ministru și ex-președinte al Parlamentului R. Moldova. Fapt foarte mult apreciat în societate.
În iulie 2024, avocatul lui Roșca, Iulian Rusanovschi a criticat activitatea magistratei Ana Cucerescu, acuzând-o de comportament inadecvat, lipsă de imparțialitate, „trunchiere a textelor în sentințe și răstălmăcirea probelor în sensul „demonstrării” vinovăției inculpaților”. O reacţie tipică pentru mai mulţi avocaţi din cei care sunt gata să rupă haina de pe ei, doar ca să-şi apere clientul.
Ana Cucerescu nu a ratat nici de această dată pretinsa intimidare, iar Judecătoria Chișinău a venit cu un comunicat prin care a negat acuzațiile.
„Informația răspândită nu corespunde realității. Acuzațiile împotriva judecătorului sunt nule și neavenite, or publicarea intenționată a acestora pe rețelele de socializare, prejudiciază imaginea Judecătoriei Chișinău, precum și știrbește din autoritatea întregului sistem judecătoresc al Republicii Moldova, la general. Reținem că declarațiile prin care se discreditează public sunt lipsite de substrat factologic, constituie prezentarea nereală şi tendențioasă a informațiilor”.
Cazul Evghenia Guţul
Totuşi, cele mai multe intimidări Ana Cucerescu le-a raportat în cazul Evgheniei Guţul, pe care a condamnat-o la 7 ani de închisoare şi pentru care a fost declarată pe reţele „eroină”.
Se pare că statutul de „eroină” a fost alimentat în prealabil de informaţiile răspândite în mass-media privind ameninţările în adresa magistratei.
O să vă vorbesc despre cazul judecătoarei care a examinat cauza penală intentată în privința Evgheniei Guțul. Acest judecător a fost supus câteva luni la amenințări constante, acestea includ mesaje de amenințare cu moartea, trimiterea de fotografii macabre, cu persoane asasinate, decapitate, apeluri telefonice repetate, inclusiv noaptea. Toate aceste lucruri au avut și o continuitate, în adresa reprezentanților mass-media a fost expediată o scrisoare pretins a fi semnată de către judecătoarea respectivă, prin care aceasta ar informa că își depune demisia din funcția de judecător și se retrage din examinarea cauzei respective. În acea scrisoare se invocau pretinse influențe politice asupra judecătoarei și această scrisoare nu reprezenta nimic altceva decât un fals. Apoi a urmat o altă înștiințare, care a fost pretins dată de persoane apropiate judecătoarei, care ar fi informat că aceasta a decedat și că funerariile au loc peste câteva zile și invitau pe toți cei care au cunoscut judecătoarea. Tot în acea scrisoare era indicat numărul unui membru al CSM pentru mai multe informații legate de înmormântare. Noi înțelegem că toate aceste acțiuni nu sunt doar inacceptabile, ele reprezintă un atac direct asupra judecătoarei și scopul este să intimideze și să influențeze deciziile judecătorești care urmau și urmează să fie date de aceasta, ceea ce este absolut inacceptabil într-un stat democratic”, declara atunci Sergiu Caraman, preşedintele CSM.
Tot atunci a declarat că a fost ameninţată cu moartea şi membra CSM, Livia Mitrofan, fosta preşedintă interimară Judecătoriei Chişinău. Despre care mai multe persoane din sistem ne-au comunicat că ar fi prietenă cu Ana Cucerescu. Din păcate nu cunoaţtem din ce motive ar fi fost ameninţată Mitrofan – pentru că ar fi prietenă cu Cucerescu sau pentru că a inclus-o pe Cucerescu în completele de judecată care examinează cazuri de rezonanţă sporită.
Mai mult, pe numele magistratei, prin intermediul serviciului de livrare a florilor, i-a fost comandată şi o cproană funerară.
Ana Cucerescu a sesizat poliţia. Iar Viorel Cernăuţeanu declara atunci că examinează acest caz „fără precedent”. Au trecut de atunci aproape opt luni, iar în spaţiul public nu a mai apărut nicio informaţie despre cum decurg investigaţiile în cazul ameninţărilor în adresa magistratei Cucerescu.
L-am contactat pe Sergiu Moraru, avocatul fostei başcane, dacă cunoaşte ceva despre cum decurg investigaţiile privind ameninţările în adresa magistratei Cucerescu, care ar fi puse la cale de susţinătorii clientei sale.
„Nu deţin nicio informaţie. Personal, condamn şi eu ameninţările în adresa magistraţilor. Aşa că am vorbit atunci mai dur cu clienta mea, apropiaţii săi, cu fruntaşi ai partidului, care au promovat-o. Toţi s-au jurat că nu au nicio atribuţie. În acest context, nu exclud să fi fost vre-un scenariu de PR”, ne-a declarat apărătorul.
Dosarul Guţul este examinat acum de un complet din trei magistraţi de la Curtea de Apel Centru. Din fericire, niciunul din ei nu a raportat până acum că ar fi ameninţat sau intimidat.
„Intimidarea” de a primi lecţii în instanţă
Pe lângă dosarul Stoianoglo, Ana Cucerescu mai are în gestiune două dosare penale, în care o bună parte din probatoriu a fost acumulat în urma investigaţiilor jurnalistice pe care le-am semnat eu.
În unul din aceste dosare este învinuit de îmbogăţire ilicită fostul şef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale în perioada guvernării lui Plahotniuc, Nicolae Chitoroagă. Dosarul este examinat de un complet de judecători, din care face parte şi Ana Cucerescu.
În calitate de autor al investigaţiei, la care s-au autosesizat procurorii anticorupţie, am fost invitată în proces în calitate de martor al acuzării. După ce am rspuns la întrebările procurorilor şi avocaţilor, Ana Cucerescu m-a întrebat dacă articolul scris de mine reprezintă o judecată de valoare. Am fost nevoită să-i explic Domniei sale că o investigaţie jurnalistică reprezintă o anchetă bazată pe fapte concrete, probe şi documente. Totodată, a trebuit să-i explic magistratei ce reprezintă o judecată de valoare prin prisma legislaţiei CEDO şi de ce o investigaţie jurnalistică nu pate fi o judecată de valoare.
Un alt dosar pornit în baza investigaţiilor subsemnatei, care a ajuns în gestiunea magistratei Cucerescu, este cel pe numele finului de cununie al lui Chitoroagă, fostul procuror general adjunct în perioada guvernării lui Plahotniuc, un procuror agreat şi lăudat de Alexandr Stoianoglo, Igor Popa.
Deşi şedinţele sunt publice, Ana Cucerescu ne-a interzis să aasistăm la şedinţe, pe motiv că atât eu, cât şi Anatol Mătăsaru am avea statut de martori în dosarul respectiv. Deocamdată nu ştim ce fel de martori suntem, ai acuzării sau ai apărării. Anatol a încercat să afle, pe cale oficială, printr-un demers depus în Cancelaria sediului Buiucani al Judecătoriei Chuşinău, dar nu a primit niciun răspuns.
„Intimidarea” şi „anxietatea” Anei Cucerescu
Anatol Mătăsaru a fost reţinut de poliţie la 5 aprilie, la ieşirea din satul Sărata Galbenă, raionul Hânceşti. Însoţit de un jurnalist pensionar, Anatol a fost să documenteze dacă părinţii pensionari ai Anei Cucerescu au avut aşa posibilităţi financiare ca să-i cumpere un apartament de cca 100.000 de euro, maşină şi încă să-i mai facă şi donaţii de vre-o 60.000 de lei.
Când Anatol a ajuns pe uliţa unde se află casa părinţilor Anei Cucerescu, magistrata tocmai parcase. Anatol a coborât de peste drum şi de la o distanţă de cca 5 metru i-a spus „Bună ziua”. Cucerescu, care tocmai vorbea la telefon, nu i-a răspuns. Mătăsaru a urcat în maşină şi a plecat.
Au fost reţinuţi aproximativ peste vre-i 15 minute. Iar la reţinere au venit patru echipaje de poliţie. La Inspectoratul din Hânceşti deja era pornit dosarul penal, în baza plângerii Anei Cucerescu, pentru „persecutarea în mod sistematic a unei persoane căreia i s-a cauzat o stare de anxietate, frica pentru siguranţa proprie sau a rudelor apropiate, fiind constrâsă să îşi modifice conduita de viaţă”.
Sincer, nu cunoaştem cum bravii poliţişti de la Hânceşti au reuşit în doar 15 munute să stabilească starea de anxietate a magistrate (nu excludem că o fi dat greaţa şi diareea, simptome ale anxietăţii, peste biata femeie) şi când a reuşit aceasta să-şi modifice modul de viaţă.
Pentru că reţinerea lui Anatol a provocat, mai simplu spus, nişte nedumeriri pe reţele, Poliţia s-a grăbut să anunţe că în maşina magistratei a fost găsit un dispozitiv de urmărire. Sergiu Caraman s-a grăbit să declare „cât de grav” este ca o judecătoare să fie urmărită, iar jurnaliştii servili ştim noi cui erau aproape gata bage mâna în foc că „juciokul” a fost pus de Mătăsaru.
Ulerior am aflat că făcătura de la Hânceşti ar fi fost pusă la cale de subiecţii mai multor investigaţii de ale mele, persoane care îşi mai păstrează influenţa, dintre care unii sunt judecaţi de Ana Cucerescu, iar unul din ei este prieten şi cumătru cu o rudă a magistratei, fost comisar de poliţie.
P.S. Am încercat de mai multe ori să o contactez la telefon pe Ana Cucerescu pentru a-i oferi dreptul la replică. Nu pentru că mi-o cere Consiliul de presă pe care eu nu-l recunosc (despre aceasta vorbim altă dată), dar pentru că sunt conştientă că trebuie să o fac.
Telefonul era permanent închis, iar să mă duc în sediul de la Buiucani nu am riscat, ca să nu fiu şi eu arestată pentru „intimidarea” Anei Cucerescu.
Oricum, dreptul la replică nu l-a anulat nimeni şi aşteptăm să fim contactaţi de magistrata Cucerescu pentru a-i oferi acest drept.
