Doi foşti procurori care au deţinut funcţii de conducere în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc, învinuiţi penal în dosare de corupţie, au toate şansele să scape de pedeapsă chiar dacă vor fi găsiţi vinovaţi.
Este vorba de fostul şef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizare şi Cazri Speciale (PCCOCS), Nicolae Chitoroagă, şi finul său de cununie, Igor Popa, fost adjunct al procurorului general.
Deşi au deţinut funcţiile în perioada guvernării lui Plahotniuc, naşul şi finul procurori au fost protejaţi de fostul procuror general Alexandr Stoianoglo,
Chitoroagă şi Popa au ajuns pe banca acuzaţilor în urma unor investigaţii jurnalistice, în care le-au fost deconspirate averile. Deşi procurorii anticorupţie şi-au făcut treaba, examinarea în instanţă decurge anevoios, mai mult de jumătate din şedinţele programate în dosarele celor doi ex-procurori au fost amânate,
Astfel, faptele pretins ilegale ale celor doi foşti procurori ar putea fi prescrise, în cazul dacă vor fi găsiţi vinovaţi.
Preluarea ilegală a afacerii şi îmbogăţire ilicită
Fostul şef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS), Nicolae Chitoroagă, este inculpat într-un dosar pentru îmbogăţire ilicită.
Urmărirea penală a fost pornită în urma publicării unei anchete jurnalistice, după ce Chitoroagă şi-a dat demisia. S-a întâmplat în toamna anului 2019, la scurt timp după fuga oligarhilor Şor şi Plahotniuc şi instalarea Guvernului Maia Sandu.
Potrivit portalului anticoruptie.md, Chitoroagă deține o afacere în piscicultură pe teritoriul satului Năpădeni, raionul Ungheni. Afacerea este înregistrată pe numele fratelui și a nașului său de cununie și nu a fost declarată de procuror.
Omul legii ar fi preluat afacerea, în 2005, printr-o schemă frauduloasă de la frații Mardari din satul Năpădeni. Cazul a fost sesizat de către Nicolae Mardari. Omul susține că a fost înșelat de procuror și rudele acestuia.
Protecţie de la Alexandr Stoianoglo
Nicolae Chitoroagă a fost reținut la 21 noiembrie 2019, pentru 72 de ore, a fost plasat în arest pentru 15 zile. Iar după exprirarea mandatului de arestare, a fost lăsat să plece acasă.
Nicolae Chitoroagă/ Sursa foto: crime-moldova.com
În perioada respectivă, la şefia Procuraturii Generale venise Alexandr Stoianoglo. Acesta a avut o atitudine protectoare faţă de Chitoroagă. Chiar din primele zile ale instaurării în fotoliul de procuror general, Stoianoglo i-a cerut lui Viorel Morari, pe atunci şef al Procuraturii Anticorupţie, socoteală pentru fostul şef de la PCCOCS în perioada guvernării lui Plahotniuc.
Ulterior, Stoianoglo a dispus ca lui Chitoroagă să-i fie alocată îndemnizaţia cuvenită procurorilor la plecarea din sistem. În pofida faptului că era urmărit penal. Pentru aceasta lui Stoianoglo i-a fost intentat ulterior dosar penal pentru abuz în serviciu, fostul şef al Procuraturii Generale fiind achitat în prima instanţă.
Dosarul pe numele lui Chitoroagă a fost trimis în judecată după înlăturarea lui Stoianoglo de la şefia Procuraturii Generale, în noiembrie 2021. Examinarea se află abia la etapa de prezentare a probelor acuzării. Din cele peste 68 de şedinţe de judecată programate pe parcursul celor mai bine de cinci de la repartizarea dosarului, mai mult de jumătate au fost amânate. De cele mai multe ori, la solicitarea apărării.
O şedinţă nu a avut loc după ce un membru al completului de judecată s-a abţinut. A fost nevoie să fie înlocuit cu un alt magistrat. Altele două şedinţe nu au avut loc din motiv că un magistrat s-a aflat în concediu medical. O şedinţă a fost amânată pentru că era procurorul bolnav.
Alte şedinţe au fost amânate din cauza stării de urgenţă, neasigurării prezenţei martorilor şi la cererea părţilor.
Mai urmează probele apărării, dezbaterile judiciare, ultimul cuvânt. Iar dacă examinarea dosarului va continua în acest ritm, vor mai trece încă cel puţin patru ani până la finalizare.
Fapta lui Chitoroagă, deja prescrisă
Infracţiunea de îmbogăţire ilicită face parte din categoria celor foarte grave, pentru care termenul de prescripţie prevăzut de Codul Penal este de 20 de ani.
Potrivit anchetei jurnalistice, în baza căreia s-au autosesizat procurorii anticorupţie, preluarea afacerii a avut loc în 2005. Astfel, fapta presupus ilegală, de care este învinuit fostul şef de la PCCOCS, este prscrisă încă din anul trecut.
Finul, pe urmele naşului
Igor Popa, procuror general adjunct în perioada guvernării lui Plahotniuc, ca şi naşul său de cununie, a fost inculpat într-un dosar penal pentru îmbogăţire ilicită. Doar că, spre deosebire de naşul său, Igor Popa nu a părăsit sistemul. El a acceptat retrogradare, acceptând funcţia de procuror-adjunct al municipiului Chişinău.
Dosarul pe numele lui Igor Popa a fost pornit în urma unei anchete jurnalistice, în 2021, în care fusese deconspirate schemele prin care acuzatorul a ascuns de Fisc şi inspectorii de integritate averea de milioane, care nu se încadra în veniturile declarate.
Igor Popa locuiește într-un apartament de lux din centrul Chișinăului. Locuința nu a fost raportată în declarația de avere și interese a oficialului, la fel ca și alte bunuri pe care acesta le folosește.
Omul legii era divorțat în acte și astfel nu declară imobilele și automobilele înregistrate pe numele fostei soții. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au documentat și au constatat că cei doi locuiesc împreună.
Un ofiţer CNA, care a fost la percheziţiile efectuate în apartamentul familiei Popa ne-a declarat că a rămas uimit de luxul şi opulenţa de acolo.
Apartamentele din blocul locativ Bernardazzi Residence, de la intersecţia străzilor Vlaicu Pârcălab şi Bernardazzi din Chișinău, sunt şi continuă a fi printre cele mai costisitoare din Chișinău.
Ulterior, procurorul Petru Iarmaliuc a disjuncat dosarul în altele două – pentru îmbogăţire ilicită şi pentru fals în declaraţii publice. Ultimul a fost transmis în judecată în ianuarie 2022.
Şedinţă preliminară de doi ani şi jumătate
Completul de judecată prezidat de magistrata Djeta Chistol nu a reuşit timp de mai bine de doi ani să desfăşoare şedinţa preliminară.
Şedinţele de judecată au fost amânate din diferite motive: nu s-a prezentat avocatul, nu s-a prezentat inculpatul din motive de sănătate, s-au depus cereri de recuzare a procurorului Petru Iarmaliuc şi de desfăşurare a procesului cu uşile închise pentru a evita prezenţa jurnaliştilor.
Djeta Chistol a admis majoritatea cererilor lui Igor Popa. Iar în mai 2024, după ce l-a achitat pe fostul premier Vlad Filat, Chistol a anunţat că îşi dă demisia. Dosarul a fost redestribuit unui alt judecător. Care a început reexaminarea de la zero.
Fostul procuror, salvat de îmbogăţirea ilicită
Dosarul pornit pentru îmbogăţire ilicită pe numele lui Igor Popa a fost tras pe linie moartă. În august 2022, procurorul Petru Iarmaliuc a fost retras din Procuratura Anticorupţie. Iar dosarul transmis pentru examinare Victor Cazacu.
Ordonanţă privind clasarea dosarului pentru îmbogăţire ilicită şi scoaterea de sub urmărire generală a fostului procuror a fost emisă de Procuratura Anticorupţie la 10 mai 2024.
Deşi a fost un dosar de rezonanţă sporită pentru societatea dintre Nistru şi Prut, Procuratura nu a făcut publică indormaţia despre clasarea dosarului penal pe numele lui Igor Popa. Informaţia ajungând publică peste un an, după o şedinţă a Consiliului Superior al Procurorilor.
Octavian Iachimovschi, fost şef adjunct al Procuraturii Anticorupţie, a comunicat pentru Evenimentul Zilei că la baza clasării dosarului Igor Popa se află un raport al Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI). Potrivit raportului, Igor Popa nu a avut cheltuieli mai mari decât veniturile oficiale.
Întrebat de ce decizia de clasare a unui dosar de rezonanţă nu a fost făcută publică, Iachimovschi a declarat că în perioda când Veronica Dragalin se afla la conducerea instituţiei se formase o practică de a nu oferi publicităţii informaţia despre dosarele clasate. Opinia publică fiind informată doar despre succesele Procuraturii Anticorupţie.
Fostul procuror vrea bani de la stat
După ce i-au fost intentate dosarele, Igor Popa a declarat război instituţiilor statului. Fostul procuror a depus o cerere în instanţa civilă ca statul să-i dea 200.000 de lei. Pentru „repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de cercetare penală şi de anchetă preliminară, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti”.
Procuror Igor Popa/ Sursa foto: captură din sala de judecată
Fostul acuzator a acţionat Ministerul Justiţiei în instanţa civilă înainte ca instanţa penală să se expună asupra vinovăţiei în cele două dosare penale în care are statut de inculpat şi învinuit.
În octombrie 2024, Judecătoriea Chişinău a respins plângerea fostului procuror. Decizia fiind atacată în instanţa ierarhic superioară.
Popa Igor a atacat şi ordonanţa semnată de Iarmaliuc privind pornirea urmăririi penale. Judecătoria Străşeni i-a admis parţial demersul. Soluţia instanţei de fond fiind contestată.
Protejat de conducerea Procuraturii Generale
Sursele noastre susţin că Igor Popa ar fi fost în audienţă la fostul procurorul general Ion Munteanu ca să se plângă pe Iarmaliuc. Şi Alexandr Stoianglo l-a protejat pe Igor Popa.
Fostul procuror general a declarat public că Igor Popa este unul din procurorii în care are cea mai mare încredere.
Tergiversările şi prescripţia, schemă de salvare a foştilor judecători şi procurori
Acum Igor Popa rămâne învinuit doar în baza articolului 352/1 alin. (2) din Codul penal (falsul în declarații, n.r.).
Infracţiunea date face parte din caracterul infracţiunilor mai puţin grave. Pentru care termenul de prescripţie este de cinci ani. Luând în consideraţie că pretinsul fals a fost comis în perioada 2017-2018, fapta este demult prescrisă.
Un caz similar este cel al magistratului Aureliu Postică, care anterior a fost cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită, însă procurorii şi-au retras ulterior acuzaţiile. Păstrându-i doar învinuirea de fals în declaraţii.
În august 2024, judecătorul Aureliu Postică a fost achitat de prima instanță în dosarul în care era acuzat de fals în declarații. Luna trecută, Curtea de Apel Centru l-a găsit vinovat pe Postică şi a anulat sentinţa de achitare. Instanţa nu i-a aplicat nicio pedeapsă, pe motiv că a intervenit prescipţia.
Totuşi, săptămâna trecută, CSM i-a retras lui Aureliu Postică mandatul de judecător, pe motiv că este incompatibil cu sentinţa de condamnare.
Vezi EVENIMENTUL ZILEI
