A bătut la uşa mea aproape de ora 11 noaptea. „Suntem cu recesământul locuinţelor”, mi-a răspuns de după uşă, în rusă, o femeie blondă şi mărunţică. Ştiam că se desfăşoară recesământul şi sunt obligată să răspund recenzorului. Pe de altă parte, auzisem că pe la uşi mai bat şi hoţi care se dau recenzori.
Nu eram singură acasă şi am deschis. I-am cerut să se legitimeze. A scos din geantă un maiou pe care era scris „Recesământul populaţiei”. I-am spus că haina nu este legitimaţie. Şi că nu voi răspunde la întrebările unei persoane necunoscute, mai ales la miezul nopţii.
Femeia a încercat să forţeze un zâmbet pe faţa uscăţivă şi m-a întrebat, într-o română stâlcită, cum mă cheamă. „Ce caincidenţa. Pe mine tot Djulieta mă cheama. Aşa mă bucur de tare!”, a început să „ciripească” femeia, stâlcind şi mai tare limba. Era aproape jumătate la miezul nopţii şi i-am spus că de fapt mă culcasem şi că nu am chef de vorbă, pentru că am avut o zi grea.
„Oi, mă scuzaţ dar”, a spus femeia şi a plecat. De la alt etaj a apărut un tânăr cu constituţie atletică, care a însoţit-o. „Cred că sunt hoţi”, m-am gândit atunci.
Dar femeia a apărut peste vre-o zece zile. De această dată, a venit ziua şi avea ecuson de recenzor. Nu s-a mai adresat în rusă, făcând eforturi ca să înjghebe câteva cuvinte în română. A cerut buletinele celor care locuisc în casă, a notat în baza de date codurile personale şi alte date cu caracter personal. Mă rog, este recenzor, reprezentantul statului, şi pot să fiu amendată dacă nu-i răspund.
„Oi, aveţi acelaşi nume ca mine. Pe mine tot Djulieta mă cheama”, mi-a spus recenzoarea. „Dar de ce pe ecuson scrie Iulia?”, am întrebat-o. „Aşa scrie dacument. Da toţi spun mie Djulieta”, a răspuns recenzoarea.
I-am mai spus că toţi din casă vorbesc limba română şi ne identificăm ca români. Apoi i-am răspuns care este suprafaţa locuinţei, dacă am aer condiţionat şi Iulia-Djulieta a plecat.
Şi iată că ieri, uitându-mă peste investigaţia Nataliei Zaharescu de la Ziarul de gardă am recunoscut-o pe Iulia-Djulieta în persoana care a racolat-o pe jurnalistă în reţeaua lui Ilan Şor! Doar că vorbea în rusă şi era doar Iulia.
Deci, această femeie, care racola oameni într-o reţea criminală şi împărţea bani pentru fraudarea votului a fost la mine acasă, a avut acces la documentele noastre, date cu caracter personal, a aflat ce am în casă!
Faţă de mine nu a făcut agitaţie pentru Şor şi nici nu a încercat să mă racoleze. Probabil că nu a îndrăznit după ce a văzut cu câtă insistenţă i-am spus că suntem români şi i-am cerut şi ei să vorbească în limba română. Dar mă gândesc la vecinii mei, majoritatea pensionari, vorbitori de limbă rusă. Oare pe câţi din ei i-a racolat în reţeaua lui Şor?
Şi dacă a avut acces la buletinul de identitate şi datele mele cu caracter personal, nu m-a inclus şi pe mine în lista simpatizanţilor lui Ilan Şor, ca să primească un ban în plus?
Nu sunt sigură că nu a făcut-o…
