Casa „secretă” a magistratei Ludmila Ouş. VIDEO

Magistrata Ludmila Ouş, acum inspector judiciar în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, îşi duce traiul de ani buni într-o casă de lux, pe care nu a declarat-o niciodată. Atât terenul, cât ţi somptuosul imobil, sunt înregistrate pe numele mamei Ludmilei Ouş, o pensionară în vârstă de 77 de ani din satul Hăsnăşenii Mari, raionul Drochia.

Ludmila şi Iurie Ouş

Atât Ludmila Ouş, cât şi soţul ei, Iurie Ouş, membru al Consiliul Național pentru Determinarea dezabilității capacității de muncă, au fost cercetaţi penal pentru infracţiuni de corupţie. Dar au fost achitaţi după ce instanţele ierarhic superioare au anulat măsurile speciale de investigaţie, legalizate de instanşa de fond. Astfel, fiind anulate principalele probe ale acuzării din ambele dosare.

Ludmila Ouş şi-a început cariera în 1994, în calitate de grefier. A fost funcţionară la Ministerul Justiţiei, executor judecătoresc, iar în 2001 a fost numită judecător în Judecătoria Ciocana a municipiului Chişinău. În 2014 a fost avansată la Curtea de Apel Chişinău, unde a lucrat până în toamna anului 2018, când a fost reţinută în dosarul de corupţie, numit generic „Dosarul celor cinci magistrate”.

În toamna lui 2019, Ludmila Ouş a câştigat în instanţă în litigiul cu Uniunea Avocaţilor, care a refuzat să-i elibereze licenţa de avocat.

La doi ani după ce a fost achitată în „Dosarul celor cinci magistrate”, în 2023, Ludmila Ouș a ajuns în fotoliul de inspector judiciar, funcție din care investighează abaterile disciplinare ale magistraților. În ceo peste doi ani de mandat de inspector judiciar, Ouş a fost subiectul mai multor scandaluri de integritate, din care a reuşit să iasă cu brio.

Ouş şi-a încercat puterile şi pentru mandatul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar a renunţat atunci când a trebuit să treacă prin sita Pre-Vettingului.

Casa de vis a familiei Ouş

Casa în care locuieşte familia Ouş se află pe dealul Schinoasei, în unitatea administrativ-teritorială a oraşului Codru, subdiviziune a municipiului Chişinău. Este una din cele mai arătoase gospodării de pe strada Prepeliţei, unde locuiesc mai mulţi oameni de afaceri şi persoane înstărite, care şi-au dobândit averea muncind peste hotare.  Echipa noastră a surprins-o pe Ludmila Ouş în timp ce ieşea din casă pentru a pleca la muncă şi seara, când revenea de la muncă.

Locuitori de pe strada respectivă ne-au confirmat că soţii Ouş locuiesc în această casă de mult timp, cel puţin de vre-o zece ani.

Un ofiţer CNA, care în toamna anului 2018 a fost în această casă la percheziţii în „Dosarul celor cinci magistrate”, ne-a declarat că a rămas uimit de luxul şi opulenţa în care îşi duceau traiul cei doi funcţionari publici.

Întradevăr, gospodăria este amenajată ca la carte până în cele mai mici detalii. Iar arhitectura aminteşte prin ceva de cea a clădirii care găzduieşte Consilliul Superior al Magistraturii. Judecând după imaginile video din perioada sărbătorilor de iarnă, postate pe Facebook de Ludmila Ouş, casa este amenajată şi în interior ca la carte, cu mobilier şi accesorii nu din cele ieftine.

În perioada caldă a anului, curtea este plină de flori şi verdeaţă. Iar aranjamentele florale ne duc la concluzia că, cel mai probabil, familia a angajat un grădinar.

Ludmila Ouş pare a fi foarte mândră de gospodăria sa şi publică deseori imagini pe reţele.

Imobil dat în exploatare cu întârziere

Terenul pentru construcţii, cu suprafaţa de 0.052 ha, a fost cumpărat în vara anului 2004 şi înregistrat pe numele lui Liubovi Casian, născută în 1949, din Hăsnăşenii Mari, raionul Drochia. Este vorba despre mama Ludmilei Ouş, al cărei nume de fată este Casian.

Imobilul, cu suprafaşa de 159 metri pătraţi, la fel a fost înregistrat pe numele lui Liubovi Casian. Locuitorii satului Hăsnăşenii Mari susţin că Liuba Casian a fost o femeie simplă şi chiar dacă şi-a construit la ţară o gospodărie frumoasă, ei cred că nu a avut resurse pentru o aşa casă în care locuieşte fiica judecătoare.

Oamenii din satul de baştină al Ludmilei Ouş ne-au mai spus că Liuba Casian nu se află în sat, fiind plecată la cealaltă fiică, stabilită în Italia.

Potrivit datelor cadastrale, procesul verbal de recepţie a fost întocmit la 10 aprilie 2024. Iar casa a fost înregistrată la Cadastru abia la 20 noiembrie 2019. Cu valoarea cadastrală de 1,4 milioane lei, cu mult sub valoarea de piaţă.

Deşi mai multe surse arată că familia Ouş locuieşte de mulţi ani în casa de pe strada Prepeliţei, darea imobilului în exploatare a fost amânată, propietarii de facto economisind prin neachitarea impozitelor pentru bunul imobil.

Imobilele declarate de Ludmila  Ouş

Deşi nu a declarat casa de lux în care locuieşte cu familia, în declaraţiile de avere ale Ludmilei Ouş se regăsesc mai multe bunuri imobile.

Familia deţine cinci terenuri agricole, moştenite de la părinţi, pe care le dă în arendă la o întreprindere agricolă. În 2004, Iurie Ouş a primit moştenire o casă la ţară cu mai multe acareturi.

În 2002, când se afla la început de carieră judecătorească, Ludmila Ouş a reuşit să privatizeze un apartament la sol pe strada Bucureşti din centrul Capitalei. Apartamentul cu suprafaţa de 89,7 metri pătraţi are trei proprietari: Ludmila Ouş, mama, Liubovi Casian, şi fiul, Cristian Ouş.

Casa de pe strada Bucureşti

În noiembrie 2018, la solicitarea ofiţerului de urmărire penală din cadrul CNA, Judecătoria Chişinău, prin Încheierea nr.12-69/18 a aplicat sechestru pe cota parte deţinută de Ludmila Ouş în imobilul de pe strada Bucureşti. Sechestrul a fost anulat după achitarea Ludmilei Ouş în „Dosarul celor cinci magistrate”.

Ludmila Ouş mai deţine un apartament obţinut printr-un contract de investiţii.

Automobilele familiei

Ludmila Ouş preferă să rămână săracă în Declaraţia de avere şi interese personale şi la capitolul mijloace de transport.

Inspectoarea a raportat în ultima Declaraţie de avere şi interese personale, depusă la 25 martie 2025 pentru anul 2024, două automobile, înregistrate pe numele altor persoane. Potrivit documentului, maşinile le-au fost oferite în posesie gratuit. Este vorba de Nissan Qashgai, fabricat în 2014, şi o Toyota Raw 4, fabricată în 2017.

La volanul automobilului Toyota a fost surprinsă Ludmila Ouş. Deşi susuţine că automobilul nu-i aparţine şi i-a fost oferit în posesie, seria numărului de înmatriculare al maşinii conţine iniţialele numelui şi prenumelui magistratei – OL.

În curte, de mai mult timp stă parcată o maşină de model Haval, care pare să fie nou, chiar din salon. Maşina nu se regăseşte în Declaraţia de avere pentru 2024 şi posibil ar fi fost cumpărată în 2025.

Pe piaţa auto din Republica Moldova, un automobil de marca Haval, fabricat în 2022, se vinde la preţul de 21.400 de euro.

De ce au închis ochii procurorii

Sursele noastre din cadrul CNA ne-au comunicat că, după intentarea „Dosarului celor cinci magistrate”, Eduard Harunjen, procurorul general din perioada respectivă, ar fi cerut echipei care investiga cauza penală să verifice dacă nu există elemente de îmbogăţire ilicită. Iar Mariana Botezat, procurorul pe caz, care a fost la percheziţie în locuinţa luxoasă de pe strada Prepeliţei, ar fi dat asigurări că nu există elemente de îmbogăţire ilicită.

Fosta procuroră anticorupţie Mariana Botezat, acum şefa Aparatului Procuraturii Anticorupţie, nu ne-a răspuns la apeluri şi mesaje pentru a ne confirma sau infirma informaţia. Fosta şefă interimară a Procuraturii Anticorupţie, Andriana Beţişor, deşi ne-a răspuns la telefon, a refuzat categoric să ne ofere careva informaţii.

A acceptat să comenteze doar fostul procuror general, Eduard Harunjen. „Atunci tocmai fusese întrodusă răspunderea penală pentru îmbogăţire ilicită. Procurorii care investigau cazuri de corupţie erau obligaţi să verifice şi aspectul de îmbogăţire ilicită. Nu-mi amintesc exact cum s-a petrecut în acest caz. Dar deseori le aminteam procurorilor să verifice şi aspectul de îmbogăţire ilicită”, a declarat Harunjen.

Pensionară la 53 de ani

Ludmila Ouş, deşi are un salariu de peste 306 mii de lei pe an, mai ridică şi o pensie de peste 303 mii de lei pe an. În mediu, peste 25 de mii de lei lunar îi are doar din pensie. Prima menţiune despre pensia magistratei găsim în Declaraţia de avere pentru anul 2022, în care Ludmila Ouş a declarat o pensie de la CNAS de 272.418, în mediu de peste 21 de mii de lei lunar.

Pentru comparaţie, amintim că majoritatea pensionarilor  moldoveni, care au la activ un stagiu de 40 de ani, ridică lunar o pensie minimă de 3.300 de lei.

Conform CV-lui, Ludmila Ouş a început să lucreze în 1987, în calitate de farmacistă, după absolvirea Şcolii de Medicină. În anul curent, inspectoarea va atinge stagiul de 39 de ani de muncă, dacă e să ignorăm concediile de maternitate pentru cei doi copii.

În 2024, familia Ouş a raportat venituri din salarii, pensie, activitate didactică şi chirii de cca un milion de lei. O sumă suficientă pentru un trai decent, cu vacanţe şi călătorii multiple peste hotare. Dar, analizând veniturile raportate de Ludmila Ouş pentru perioada 2012-2018, câştigurile au fost cam modeste pentru a acoperi construcţia imobilului de pe strada Prepeliţei.

În curând, dacă decizia Judecătoriei Chişinău va fi menţinută de Curtea de Apel, funcţionara va încasa de la stat peste un milion de lei – prejudiciu moral şi material pentru că a fost învinuită în „Dosarul celor cinci magistrate”.

S-a abţinut de la dreptul la replică

Am contactat-o pe Ludmila Ouş la telefon pentru a ne oferi claritate asupra celor descrise mai sus.

– Bună ziua! Dna Ouş? Puteţi vorbi?

– Bună ziua. Da, spuneţi!

Însă imediat ce ne-am prezentat, funcţionara ne-a spus că nu poate vorbi pentru că este la serviciu. Am încercat să o contactăm la ora prânzului şi după serviciu, dar telefonul era permanent ocupat, fapt ce ne face să presupunem că am fost blocaţi.

Funcţionara nu ne-a răspuns nici la mesajul scris.

În ce constă „Dosarul celor cinci magistrate”

În dosarul numit generic „al celor cinci magistrate” au fost învinuiţi cinci judecători, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat într-un alt dosar. Toate zece persoane au fost reţinute în octombrie 2018, după ce procurorii au descins cu percheziţii în birourile lor, unde au fost instalate din timp camere video.

Procurorii le învinuiau pe judecătoarele de la Curtea de Apel Chișinău și de la Judecătoria Centru că ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare. Potrivit rechizitoriului, avocatul și procurorul aveau drept sarcină, în această afacere, să intermedieze transmiterea banilor pentru magistrați.

Urmărirea penală în această cauză, potrivit Procuraturii, a fost dispusă de către procurorul general în baza elementelor infracţiunii de trafic de influență. La aceeași cauză, au fost conexate cauzele penale privind elementele infracțiunii de corupere pasivă, corupere activă, amestecul în înfăptuirea justiției și pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale.

Procuratura Anticorupție a publicat și imagini video din care se observă cum o magistrată număra bani și îi împărțea în plicuri.

În aprilie 2019, dosarul a fost trimis în judecată. În acelaşi timp, magistratele au obţinut câştig de cauză la Curtea de Apel Cahul, care a anulat decizia Consiliului Superior al Magistraturii prin care şi-a exprimat acordul privind efectuarea urmăririi penale în privinţa judecătoarelor.

Un alt câştig de cauză magistratele l-au obţinut la Curtea de Apel Bălţi, unde au contestat efectuarea măsurilor speciale de investigaţie, obţinând astfel anularea mai multor probe ale acuzării.

La 17 martie 2021, toate cele cinci judecătoare – Svetlana Tizu, Victoria Hadîrca, Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza,  au primit sentințe de achitare, după ce procurora anticorupţie şi-a retras învinuirile.

Singurii care au primit sentință de condamnare în Dosarul magistratelor sunt medicul Vadim Scarlat şi Vitalii Furtuna, asistentul judecătoarei Liubovi Brînza. El a fost recunoscut vinovat de trafic de influență și i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de trei ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa însă a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani. De asemenea, Furtuna a fost obligat să nu părăsească țara, până când sentința va deveni definitivă. Judecătorii au mai dispus confiscarea de la Vitalii Furtuna contravaloarea sumei de 2.000 de euro, convertiți în valuta națională la cursul BNM la data executării sentinței în această latură.

Judecătoria Chișinău i-a aplicat lui Vadim Scarlat o amendă în mărime de 2 300 de unități convenționale, echivalentul a 115 mii de lei, pentru că acesta a transmis unui magistrat 2000 de euro pentru ca judecătorul să dea o soluție favorabilă într-un dosar penal în care medicul avea calitate de învinuit.