Misterul unor documente pierdute sau povestea de viaţă a raiderului nr.1 din CSI. Cum şi-a construit Veaceslav Platon imperiul

Republica Moldova. Veaceslav Platon a început să-şi implementeze schemele şi şi-a format echipa pe când era încă foarte tânăr, nu avea nici 20 se ani. Iar la 23 de ani deja implementa scheme sofisticate de spălare a banilor prin offshore şi bănci. Iar oamenii legii de la Chişinău nu au depus prea mult efort ca să-l oprească la timp.

Veaceslav Platon a ajuns de mai multe ori în atenţia procurorilor, care nu şi-au făcut treaba până la capăt. Astfel, cel care a fost supranumit „raiderul nr.1 din CSI” a fostt într-un fel încurajat prin toleranţa şi indiferenţa oamenilor legii să preia şi să distrugă afaceri, să implementeze scheme de spălare a miliarde de dolari şi să ajungă acţionar în bănci.

Faptul că, pe parcursul mai multor ani, oamenii legii au închis ochii la fărădelegile lui Platon, o demonstrează şi o mapă cu documente, care îl incriminează pe Platon, cu o vechime de peste 20 de ani. Documentele au fost descoperite în garajul unui fost procuror din Procuratura Generală, imobilul fiind vândut după decesul acuzatorului, şi predate jurnaliştilor de la EvZ.

Cum a făcut Veaceslav Platon primul milion

După cum îşu amintesc martorii din perioada respectivă, Veaceslav Platon şi-a început cariera de afacerist pe când nu împlinuise nici 20 de ani. Platon s-a folosit de haosul format după destrămarea Uniunii Sovietice, la fel ca mulţi interlopi care şi-au legalizat ulterior banii.

În primă etapă, Platoşa, după cum era dezmierdat de cei din anturajul său, a pus pe roate o grupare compusă din fraţii Ghenadie şi Sergiu Gladcov, Andrei Bahcicanji, acum inculpat alături de Platon într-un dosar aflat pe rol la Judecătoria Chişinău, Svetlana Jechiu, o studentă de la jurnalism, cu care afaceristul s-a căsătorit pe când avea 20 de ani şi care i-a născut doi copii, Iurie Kontievschi, implicat în mai multe scheme ale lui Platon, inclusiv cea de preluare a hotelului Naţional, şi Valeriu Măciucă.

Aceste persoane figurau doar „pe hârtie” ca fondatori sau manageri ai firmelor controlate de Platoşa.

Membrii grupării i-au rămas fideli afaceristului până în prezent. De exemplu, după divorţul de Svetlana, prima soţie, Platon s-a mai căsătorit încă de două ori şi a concubinat cu jurnalista Natalia Morari, care i-a mai născut un fiu.

Totuşi, Svetlana l-a susţinut pe fostul soţ de fiecare dată, a făcut front comun cu cea de a treia soţie pentru a-l salva pe Platoşa de închisoare.

Iar când a izbucnit scandalul cu Natalia Morari, Svetlana Platon a comentat: „Doi oameni foarte inteligenţi au dat naştere unui copil”.

Istoria arată că afaceristul nu s-a sinchisit să-i implice în scheme chiar şi pe cele mai apropate persoane – fiii Egor şi Artiom, soţiile, părinţii şi sora.

Într-un interviu, Platon declara că a a câştigat primul milion de dolari pe când avea 20 de ani, din vânzarea vagoanelor de pasageri către Căile ferate din Ucraina.

Ziarul Flux scria că de fapt Platon şi-a câştigat primii bani pe afaceri din domeniul agrar, bazate, în mare parte, pe furturi şi ţepe. Capitalul iniţial a fost acumulat de către gruparea condusă de Platon în urma mai multor operaţiuni de recuperare a datoriilor de la gospodăriile agricole care luau cu împrumut chimicale şi îngrăşăminte de la asociaţiile „Fertilitate Străşeni” şi „Fertilitate Călăraşi”.

Veaceslav Platon ar fi avut susţinerea premierului de atunci, Andrei Sangheli, care era prieten cu Nicolae Platon din Căuşeni, tatăl afaceristului. Care, la rândul său, a fost investigat în mai multe dosare pentru fraudă.

Bucurându-se de susţinere la cel mai înalt nivel, Platon a obţinut dreptul unic de a colecta grâu alimentar şi alte produse agricole de la gospodăriile şi asociaţiile ţărăneşti din contul achitării datoriilor. În urma acestor afaceri, producţia colectată a fost comercializată, iar datoriile asociaţiilor gospodăreşti, în valoare de peste 5 milioane de dolari, aşa şi nu au mai fost stinse de către Platon.

Ulterior, prin aceeaşi metodă, a urmat o istorie întreagă de acţiuni de „stingere” a datoriilor faţă de buget, cei vizaţi fiind agenţi economici care activau pe teritoriul Republicii Moldova.

Cel mai tânăr bancher

În 1994, pe când avea 21 de ani, Veaceslav Platon a devenit vicepreşedinte al Consiliului de Administrare al BCA „Moldindconbank”, apoi şi vicepreşedinte al Consiliului BCA „Investprivatbank”. Gurile rele (sau poate cele bune) spun că Platon şi-ar fi însuşit aceste posturi prin înşelăciune, după ce a achitat o sumă consistentă de bani.

În 1996, pe când avea doar 23 de ani, Platon a reușit să cumpere la Investprivatbank un pachet de acțiuni pentru care a plătit 800 de mii de lei. În 2009, banca a rămas fără licență și a intrat în proces de lichidare.

Potrivit RISE Moldova, în 2011 a cumpărat, prin interpuși, de la intermediarii lui Vladimir Plahotniuc, 30% din acțiunile Băncii de Economii a Moldovei (BEM), una din cele trei bănci implicate în „Furtul miliardului”, acțiuni pe care, ulterior, le-a vândut lui Ilan Șor.

La Moldindconbank Platon a fost șef adjunct al Consiliului de administrație, iar familia sa a deținut circa 4% din acţiuni. Însă, potrivit procurorilor, Platon controla prin intermediari pachetul majoritar. Moldindconbank este instituția prin conturile căreia, între anii 2010-2014, au fost spălate aproximativ 20 de miliarde de dolari provenind din Federația Rusă, operațiune care a devenit ulterior cunoscută sub denumirea de „Laundromatul rusesc”.

În 2011, Platon a ajuns și la Victoriabank, când a cumpărat prin intermediari, de la o firmă conectată la Plahotniuc, 27% din acțiunile băncii. Ulterior, acesta a declarat că a cedat pachetul de acțiuni în 2014, când Banca Națională l-a obligat să-l înstrăineze.

Potrivit oamenilor legii, în perioade scurte dintre anii 2013-2016, Platon a mai controlat din umbră și aproape 40% din acțiunile Moldova-Agroindbank.

Implementarea primelor scheme de spălare a banilor

Pe când avea doar 24 de ani, Veaceslav Platon a pus baza schemelor de spălare a banilor pin offshore. Acest lucru reiese din documentele care au stat ascunse mai bine de 20 de ani în garajul fostului procuror.

Primele companii offshore, J.Redd Inc şi Petro USA Company Inc au fost înregistrate pe Insule Virgine Britanice (BVI) la începutului anului 1997. Ulterior, companiile respective i-au împuternicit doi cetăţeni ruşi. Oleg Cerkasov şi Serghei Fedotov, cunoscuţi lui Platon, cu deschiderea şi cnducerea unor filiale la Moscova.

În calitate de garant, şi-a asumat responsabilitatea Credite Suisse, care a fost a doua ca mărime bancă elveţiană. Credit Suisse a fost un grup bancar elvețian global, specializat în servicii bancare de investiții, private banking și gestionarea activelor

Fondată în 1856, a funcționat ca o entitate separată până în martie 2023, când a dat faliment și a fost achiziționat de concurentul său, UBS, tot din Elveția.

Credit Suisse a oferit o gamă largă de servicii financiare, inclusiv soluții de wealth management, servicii bancare de investiții pentru corporații și instituții mari, și management de active.

În decembrie 2008 Credit Suisse a primit o amendă de 536 de milioane de dolari de la justiția americană pentru că ar fi violat sancțiunile impuse de SUA Iranului. Banca elvețianăa mai fost acuzată că ar fi acordat ajutor altor state pe care guvernul SUA nu le agreează, ca Libia, Sudan sau Birmania.

Ajungând o bancă nesigură, în martie 2023, compania a intrat în faliment și a fost preluată de UBS într-o decizie luată de autoritățile elvețiene.

Prin intermediul companiilor J.Redd Inc şi Petro USA Company Inc, filialelor din Moscova şi conturilor deşinute la Credite Suisse au fost efectuate mai multe tranzacţii de spălare a banilor din Federaţia Rusă cu zece ani înainte de marea operaţiune Laundromat. În ambele cazuri, schemele fiind puse la cale de afaceristul din Căuşeni.

Întreprindere specială pentru schemele lui Platon

În decembrie 2000, la Chişinău a fost fondată întreprinderea Moldprotectplant SRL, cu grenul de activitate în domeniul importului şi comercislizării a produselor chimice pentru agricultură. Fondatorii întreprinderea a fost fondată de Alexandru Curcă, Elena Carauş şi Angela Cervatiuc.

Elena Curcă este originară din Căuşeni, oraşul de baştină a lui Veaceslav Platon, iar Angela Certvatiuc este sora mai mare a Alionei Staşevscaia, ultima fiind una din persoanele implicate în majoritatea schemelor lui Platon. Aceasta a deţinut o perioadă şi un post de conducere la Moldinconbank

Pe post de administrator al întreprinderi a fost numit Vladimir Pîntea, un tânăr de 18 ani, pe atunci elev la şcoala nr. 3 din Căuşeni.

În mapa cu documente din garajul fostului procuror, au fost descoperite mai multe fişe personale ale fondatorilor şi tânărului administrator. Dar şi a altor persoane implicate în afacerea Moldprotectplant, printre care Veaceslav Platon, Aliona Staşevscaia, contabili şi dealeri.

Fişele personale au fost extrase din baza de date de către ofiţerul de investigaţii Valeriu Sîrcu de la fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), într-un dosar pornit pentru fraudă şi spălare de bani încă în 2004.

Din câte cunoaştem, dosarul nu a luat foc până la urmă.

O nouă descindere la firma lui Platon, peste patru ani

În 2008, în timpul unor percheziții în oficiile firmei Moldprotectplant, cunoscută ca fiind a lui Veaceslav Platon, au fost descoperite ștampile ale mai multor companii off-shore.

Percheziţia se desfăşura într-un dosar de fraudă de 4.000.000 USD, după schemele lui Platon.”Au percheziționat acolo trei birouri și au confiscat șase calculatoare pline de fișiere.

Doar două ştampile din cele descoperite erau legate de frauda pe care o investigau, iar restul de peste 40 de bucăţi nu însemnau mai nimic pentru anchetatori. Ulterior multe din firmele a căror ștampile au fost descoperite în timpul acelei percheziții vor deveni cunoscute în intreaga lume şi vor fi incluse în studii şi manuale de combaterea crimei organizate şi a spălării de banii: Mirabax Limited, Liberton Associates, Felina Investments, Albany Insurance, Caldon Holdings etc.

Multe ștampile aparțineau companiilor moldovenești, iar una dintre acestea, Luminare SRL, era o firmă fondată chiar de Veaceslav Platon, condamnat anul trecut la 18 ani închisoare. Erau şi foi cu antetul unor instituţii de stat.

Apoi sa întâmplat ceva ciudat. Pe 23 iulie 2008, la mai puțin de două săptămâni după ce ofițerii de poliție au confiscat ștampilele și calculatoarele, a venit un ordin de sus pentru a returna totul. Preşedinte al ţării era Vladimir Voronin, doar că iţele nu duceau la el, ci la persoane ce conduceau Procuratura Generală.

De fapt mai târziu o instanţă a decis că anchetatorii pot să nu returneze firmelor toate materialele, dar era deja târziu.

În 2009, Moldprotectplant SRL revine din nou în atenţia CCCEC. Într-un raport întocmit la începutul anului 2009, se arată implicarea întreprinderii respective şi a lui Veaceslav
Platon în falimentarea Cristal-Flor, uzina de sticlă din Floreşti. În raport se mai indica că Procuratura Generală încerca să oprească preluarea uzinei de către Platon.

Iniţiativa nu s-a soldat cu succes. În 2011, a fost fondată întreprinderea Cristal Flor Invest SRL, care a preluat uzina de sticlă din Floreşti. În calitate de fondatori figurau Moldinconbank şi câteva întreprinderi controlate de Platon.

În 2022, Cristal FlorInvest SRL a fost lichidată, uzina de sticlă din Floreşti ajungând doar o amintire.

Platon, salvat de Parlament

În februarie 2009, procurorii moldoveni au încercat din nou să-l rețină pe Veaceslav Platon, însă n-au reușit pentru că acesta era candidat la funcția de deputat. Astfel, Comisia Electorală Centrală a respins demersul procurorului Marin Popa, care a solicitat consimţământul pentru reţinerea şi aplicarea măsurii preventive arest pentru Veaceslav Platon, fiind învinuit de tentativă de însuşire în proporţii deosebit de mari a bunurilor.

În demersul procurorului se spunea că pe numele lui Platon este intentat un dosar penal, deşi acesta este pomenit ca fiind vicepreşedinte al băncii comerciale „Agroindbank”, în timp ce în prezentarea fişei personale la CEC acesta a indicat faptul că este jurist, referent în Direcţia relaţii externe a băncii „Moldindconbank”.

Cu puțin timp înainte de încheierea campaniei electorale pentru parlamentarele din anul 2009, Platon a fost ridicat în lista electorală tocmai pe locul 11, astfel ajungând deputat în Parlamentul de la Chișinău (AMN a obținut exact 11 mandate).

După alegerile anticipate din iulie 2009, Veaceslav Platon a rămas deputat și a răspuns, într-o conferință de presă, acuzațiilor privind implicarea sa într-o acţiune de falsificare a 2 milioane de dolari: „Minciuna este deviza Partidului Comuniştilor”.

În 2010, deputaţii Iurie Chepteni, Veaceslav Platon și vitorul procuror general Alexandru Stoianoglo au făcut front comun pentru a bloca proiectul de lege privind lichidarea judecătoriilor economice. Aume prin intermediul acestor instanţe Veaceslav Platon a preluat mai multe întreprinderi şi bănci.

Suspectat că a comandat cel puţin două omoruri

Veaceslav Platon a fost cercetat penal, la sfârșitul anilor ’90 – începutul anilor 2000, pentru că ar fi comandat omorul a doi oameni de afaceri.

Într-un caz este vorba despre un partener de-al său de afaceri, Vasile Lapteacru, vicedirectorul companiei „Oferta Plus”, care se ocupa împreună cu Platon cu recuperarea datoriilor agenților economici din Republica Moldova față de furnizorii de energie electrică din Ucraina. Lapteacru a fost împușcat în anul 1999 în fața unui bloc de pe strada Armenească din Cişină, vis-a-vis de sediul central al Moldinconbank.

În cel de-al doilea caz, victima unei tentative de omor a fost, în anul 2001, Victor Culea, directorul companiei „Gemi” care avea afaceri cu SA „Moldzahăr”, ultima fiind controlată de Veaceslav Platon.

Atunci Platon şi-a perfectat acte false de identitate pe numele Savan Nicolai.

Platon a fost dat de gol chiar de către Ghenadie Jigan, cel pe care îl angajase cu 10 mii de dolari, în localul „Cactus” din centrul Chișinăului, să aibă grijă de doi inși care urmau să-l „termine” pe Culea, lovindu-l cu țevi de metal. Culea a supraviețuit atacului.

Platon a fost încarcerat la acea vreme, dar nu a stat mult la pușcărie. Acesta ar fi fost salvat atunci de către judecătorul Aurel Colenco, prin decizia căruia a fost eliberat la nicio lună de la reținere. Colenco a ajuns în cele din urmă preşedinte al Curţii de Apel Economice. Iar după lichidarea instituţiei, avocatul lui Veceslav Platon. Ulterior, Colenco a fost avocatul lui Ilan Şor.

Spălătoria rusească

În 2010 a început marele proiect al lui Veaceslav Platon, cunoscut ca Spălătoria rusească sau Laundromat. Proiect prin care au fost spălaţi 20 de miliarde USD din Federaţia Rusă prin intermediul judecătoriilor şi băncilor moldoveneşti controlate de Platon.

În schemă a fost implicată şi întreprinderea Moldprotectplant SRL. În 2015, sediul întreprinderii respective de pe srada Bucureşti din Chişinău a fost incendiat, iar întreprinderea a fost lichidată.

Procuratura Anticorupţie a pornit împotriva a mai multor judecători implicaţi în Laundromat dosare penale, anulate ulterior, în perioada când Alexandr Stoianoglo era procuror general.

În luna iulie a anului curent, Veaceslav Platon a fost condamnat în Federația Rusă la 24 de ani de închisoare în lipsă, pentru crearea unei organizații criminale și retragerea ilegală a 48 de miliarde de ruble din țară prin schema „ Laundromat”. Condamnarea în absență a fost pronunțată de procurorii ruși, iar acesta riscă să execute sentința într-o colonie cu regim sever.

Procurorii da, judecătorii ba

Organele de drept din Republica Moldova nu l-au atins cu nimic pe Platon pentru spălarea banilor din Rusia prin băncile şi instanţele moldoveneşti.

La 23 iulie 1912, o echipă de procuri condusă de Adriana Beţişor a efectuat o percheziţie la unul din sediile firmelor lui Platon. Acolo au fost descoperite numeroase documente şi calculatoare într-un dosar deschis pe tentativă de însuşire a bunurilor în proporţii deosebit de mari. Şi acolo s-ar fi depistat ştampile ale unor offsoruri, foi curate cu antetul şi ştampila unor instituţii de stat, inclusiv Preşedinţia şi Banca Naţională etc

Peste o lună şi ceva fostul judecătorde instrucţie Ghenadie Morozan (sectorul Râşcani din Capitală) a emis o încheiere prin care a obligat Procuratura Anticorupţie să întoarcă proprietarilor toate documentele şi calculatorele, pe care anchetatorii le-au ridicat în cadrul percheziţiei.

Numele lui Ghenadie Morozan a fost vizat în mai multe dosare de rezonanţă. De exemplu, în 2012 el a emis o încheiere de anulare a ordonanţei lui Andrei Pântea, pe atunci prim-adjunct al procurorului general, prin care ultimul dispunea efectuarea unor investigaţii suplimentare pe cazul omorului lui Alexei Veretco, dosar în care este implicat deputatul PD, Constantin Ţuţu.

Ghenadie Morozan este cunoscut şi pentru că în 2011 a emis o încheiere prin care obliga procurorul general să decline competenţa pentru efectuarea urmăririi penale şi să fie transmise către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse cauzele penale în privinţa cunoscutului interlop Grigore Caramalac.

Morozan a părăsit sistemul în 2023.

„Regele” zahărului

În anul 1999 firmele controlate de Veaceslav Platon au reușit să obțină controlul asupra producției de zahăr din Republica Moldova prin deținerea pachetele de control ale SA „Cupcini-Cristal” (68%), SA „Glodeni-zahăr” (61%), SA „Combinatul de zahăr din Alexandreni” (37%), SA „Frunză” (20%) şi SA „Fabrica de zahăr din Făleşti” (23%).

În anul 2000, Banca Naţională a Moldovei a stopat tentativa emisiei de către Platon, prin intermediul SA „Glodeni-Zahăr”, a hârtiilor de valoare care valorau de 25 milioane de lei, efectuată în scopul exportului ilegal de capital din ţară în adresa unei bănci off-shore „Saturn Bank LLC” din SUA, care, la acel moment, era deja inexistentă.

În anul 2002 Veaceslav Platon și-a mutat afacerile în Ucraina și a cedat acțiunile din industria zahărului rusului Marat Safin.

Sub proteţia lui Victor Ianucovici

La Kiev Veaceslav Platon și-a desfășurat afecerile în cadrul cercului de susținători ai președintelui pro-rus de la Kiev, Viktor Ianukovici.

Aici a fost implicat în falimentarea centralei nucleare Energoatom. În anii 2004-2005 Platon a intrat în atenția organelor de anchetă ucrainene pentru mai multe încercări de preluare ostilă a unor bănci ucrainene, în toate aceste operațiuni fiind implicată Moldindconbank de la Chișinău.

Raiderul cu mai multe vieţi

Sistemul de drept corupt din Republica Moldova l-a salvat pe Platon de fiecare dată de închisoare. Singura dată când a fost posibil ca Platoşa să ajungă după gratii a fost în 2016, când guvernarea din Republica Moldova era condusă de Vladimir Plahotniuc, iar preşedinte al Ucrainei era Petru Poroşenko, camarad cu oligarhul de la Chişinău.

În 2018, Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru fraudă bancară. Sentinţa fiind menţinută irevocabil de Curtea Supremă de Justiţie.

Vladimir Plahotniuc, care a fost partener de afaceri cu Platon, inclusiv în Laundromatul rusesc, a făcut exces de zel pentru a-l pune la respect pe raiderul nr.1 din CSI. Se vehiculează că oligarhul era foarte supărat pe Platon pentru că acesta i-ar fi tras şi lui ţeapa. Iar Plahotniuc, se ştie că nu-i ierta nici pe cei care nu i-au făcut nimic.

Astfel, Plahotniuc a avut grijă să-i organizeze condiţii insuportabile în închisoare. Iar în 2025, Curtea Europeană a obligat Republica Moldova să-i achite lui Platon peste 17.000 de euro pentru că nu i-au fost permise întâlniri cu rudele şi accesul la serviciile medicale de calitate. Precizăm că victimele torturii din aprilie 2009, care au câştigat la CEDO, au primit sume mai mici pentru prejudiciile suportate.

Gurile rele susţin că nu s-ar fi trecut fără fina nanei Tamara (fosta judecătoare Chişcă-.Doneva), care i-ar fi naşă de botez şi celui de al patrulea copil al lui Platon, pe care i l-a născut jurnalista Natalia Morari.

Ultima luptă pentru libertate

Continuarea în Evenimentul zilei