Alegeri parlamentare 2025. Candidaţii „de la naftalină” (II)

Mai mulţi politicieni care au lipsit din politica moldovenească şi chiar din spaţiuul public perioade îndelungate, candidează pentru un mandat în Parlament. Majoritatea sunt înscrişi pe listele partidelor pro-ruse sau pseudoeuropene.

În timp ce deţineau funcţii publice înalte, aceştia au promovat deschis o politică anti-europeană şi anti-românească în favoarea relaţiilor cu Moscova. Unii, după ce ai rămas fără funcţii şi locuri de frunte în partide, au promis să numai revină în politică.

Astfel, rămâne un mister faptul ce i-a determinat ca peste ani să revină în politică şi să fie înscrişii în liste electorale. Cu şanse reale ca să ajungă în Parlament. În condiţiile când urmează să se decidă dacă Republica Moldova va urma parcursul european sau va reveni în dasalşitate faţă de Moscova.

„Respect Moldova” , cu politicieni învinuiţi penal sau din anturajul lui Vladimir Plahotniuc

În primăvara anului 2023, un grup de iniţiativă, condus de ex-deputatul Partidului Democrat, Eugeniu Nichiforciuc, a iniţiat crearea Mişcării Respect Moldova. Din grupul de iniţiativă mai făceau parte alţi foşti funcţionari publici din perioada guvernării oligarhului Plahotniuc.

Partidul a fost constituit în luna iulie din acelaşii an, în cadrul congresului convocat cu această ocazie. Conform statutului, este un partid de centru-stânga, care „pledează pemtru integrarea europeană”.

„Votul de aur” care l-a făcut pe Plahotniuc lider de partid

Marian Lupu a aderat la partidul „Respect Moldova” în martie 2025. ca peste câteva luni să fie făcut cap de listă electorală, chiar dacă nu a contribuit la fondarea partidului. Nu se cunoaşte de ce s-au condus fruntaşii partidului atunci când au decis să-l facă locomotivă în alegeri, reieşint din trecutul politic controversat.

Marian Lupu a fost adus în politica mare de Vladimir Voronin, care l-a făcut pe Marian Lupu mai întâi ministru, apoi şi deputat. La parlamentarele din 2019 a mai câştigat un mandatde parlamentar, din nou pe lista comuniştilor. Peste vre-o două luni a părăsit partidul. Supărat că nu a fost înaintat pentru funcţia de şef al statului. Şi a aderat la Partidul Democrat, ajungând peste noapte preşedinte al formaţiunii.

După alegerile parlamentare anticipate din 2009, Marian Lupu ajunge deputat democrat. Partidul condus de Marian Lupu a format împreună cu alte trei partide Aliannţa pentru Integrare Europeană, negociind funcţia de şel al statului şi preşedinte al Parlamentului. La fel, şi în urma anticipatelor din 2010. Tot 2010, sub conducerea lui Marian Lupu, Partidul Democrat din Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Internaționalei Socialiste.

În toamna anului 2016, Lupu s-a înscris în cursa pentru funcţia de preşedinte. Dar s-a retras din cursă. Ca în mai puţin de două luni să-i cedeze lui Plahotniuc şefia partidului. Peste jumătate de an, în cadrul unei emisiuni la TVC 21, Marian Lupu a declarat că nu-l mai interesează nici munca în Parlament, dar nici nu intenţionează să lanseze un nou proiect politic.

La 7 februarie 2019, cu câteva luni înainte de fuga lui Plahotniuc, Marian Lupu a fost numit preşedinte al Curţii de Conturi. Funcţie pe care o deţine până în martie 2024. După care reapare în spaţiul pubşic peste un an.

Antiromânismul lui Marian Lupu

Marian Lupu a declarat în repetate rânduri că se identifică ca moldovean. Şi i s-a pronunțat pentru păstrarea în Constituție a apelativului de „limbă moldovenească” ca limbă de stat a Republicii Moldova.

În anul 2014 a declarat în cadrul unei emisiuni TV că limba de stat a Republicii Moldova e moldoveneasca, rusa trebuie să fie obligatorie în școli. Iar noțiunea de limbă română e propagată excesiv. În 2010, în cadrul emisiunii „În profunzime” de pe postul Pro TV Chișinău, Marian Lupu a declarat: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească!”.

Peste doi ani, în cadrul aceleași emisiuni el a declarat: „M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior. Ci limba moldovenească.” Apoi a continuat: „Acele teze sunt susținute de oamenii de știință. Iar tot ce vine din științele sociale are puternice elemente subiective. Se știe că istoria nu este fizică și este scrisă de învingători. Iar dacă tezele sunt subiective înseamnă ca sunt promovate în interese politice. Știința nu are nimic cu dreptul la autoindentificare etnică”.

Atunci regretatul jurnalist Constantin Tănase i-a dedicat lui Marian Lupu un pamflet: „M-am răzgândit! Științific sunt un bou!”.

Fondatorul „Respect Moldova”, învinuit de corupţie

În perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc, deputatul democrat Eugeniu Nichiforciuc a ajuns de mai multe ori în atenţia presei pentru presupusă implicare în scheme frauduloase. În 2017, a fost menționat în topul milionarilor (în lei moldovenești) din Parlamentul R. Moldova. Regăsindu-se pe locul trei.

În 2021, Nichiforciuc a fost pus sub învinuire de către Procuratura Anticorupţie pentru că a încercat să o corupă cu 350.000 de euro pe deputata comunistă Elena Bodnarenco. Ca să părăsească Fracțiunea Partidului Comuniștilor din Parlament și să voteze proiectele de lege înaintate de Partidul Democrat. După decesul deputatei Bodnarenco, dosarul a ajuns pe linie moartă.

O altă învinuire în privinţa lui Nichiforciuc a venit chiar din partea ex-premierului Pavel Filip. Adus în funcţie de echipa lui Plahotniuc.

„Statul va pierde anual în continuare câte 160 milioane de lei. Care vor merge în buzunarele lui Andronachi și Nichiforciuc. Cei care sunt autorii schemelor cu țigări, care au fost admise de socialiști și Șor în politica fiscală. 160 de milioanele de lei pe an, pentru că guvernul le-a dat voie celor care produc țigări cu foi/cigarillos să plătească impozite/accize mai mici decât țigărileclasice”, a scris Filip pe pagina sa de Facebook în decembrie 2020.

Eugeniu Nichiforciuc l-a atacat pe Filip în instanţă, Plângerea i-a fost respinsă.

Presa a scris că Nichiforciuc l-ar fi făcut responsabil pe Alexandru Balan, fostul director-adjunct de la SIS, arestat la Bucureşti pentru spionaj contra României, de securitatea internă a formaţiunii.

Candidatul de pe banca acuzaţilor

Pe poziţia a 16 din lista electorală „Respect Moldova” se regăseşte şi vicepreşedintele formaţiunii, fostul ministru al Agriculturii, Eduard Grama. În iunie 2025 s-au împlinit opt ani de când dosarul în care este învinuit Eduard Grama și alte nouă persoane a fost trimis în judecată. În această perioadă, unul din inculpaţi a decedat, procurorul care cazul a părăsit sistemul, iar dosarul a fost trecut prin birourile a trei magistrați.

Eduard Grama şi presupuşii să complici, unii activişti PDM, sunt învinuiţi de tentativa înstrăinării ilicite a peste 30 ha de teren din comuna Stăuceni aflate în proprietatea Colegiului de Vinificaţie şi Viticultură din Chişinău.

Dosarul este tergiversat în mare parte din cauza inculpaţilor şi a avocaţilor. Care nu se prezintă la şedinţele de judecată.

Următoarea şedinţă de judecată este programată pentru 29 septembrie, a doua zi după alegeri.

Sunt semne de întrebare şi în privinţa studiilor fostului ministru. Despre care el însăşi a recunoscut că „au fost o glumă”. Grama și-a făcut studiile universitare timp de 7 ani, la secția frecvență redusă, la Facultatea de Drept a Institutului Nistrean de Economie și Drept de la Bălți. O instituţie privată care se afla la parterul unui bloc de locuit. Facultatea de Drept a Institutului Nistrean a fost declarată, ulterior, neconformă standardelor.Ulterior a fost lichidată şi instituţia.

A lăsat justiţia şi s-a regăsit printre oamenii lui Plahotniuc

Victor Micu a aderat la partidul „Respect Moldova” la sfârşitul lunii iulie 2025. În mai puţin de o lună, fostul magistrat a fost făcut vice-preşedinte al formaţiunii şi plasat pe locul doi în lista electorală. Micu a declarat că doar la „Respect Moldova”a găsit „profesionalism, viziune și respect față de oameni”.

Victor Micu a activat de-a lungul timpului în cadrul Judecătoriei Chișinău, sectorul Rîșcani, deținând funcții de judecător, vicepreședinte și, ulterior, președinte al instanței. Între anii 2014 și 2019 a deținut de două ori funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Pe 16 iulie 2019 a fost revocat revocat din funcția de președinte al CSM, dar și-a păstrat calitatea de membru al Consiliului.

În mai 2022, Autoritatea Națională de Integritate a emis un act de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Victor Micu. Este vorba despre faptul că acesta, în calitate de membru CSM, a votat pentru sine însuși pentru acordarea gradului I de calificare.

În perioada în care Victor Micu a deținut funcția de președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, în această instanță s-au produs mai multe încălcări grave. În 2009, câțiva magistraţi de la Râșcani au participat la examinarea demersurilor de arest în privința protestatarilor din 7 aprilie, iar ședințele de judecată au fost organizate la sediile comisariatelor de poliție.

În iunie 2017, Victor Micu a fost desemnat câștigător al concursului pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiției.

La 14 februarie februarie 2023, împreună cu alți trei membri ai CSM, Micu a depus cerere de demisie.

Ministra care a rupt 2000 de materiale diddactice pentru că nu erau „în limba moldvenească”

Lilia Pogolşa, nr.4 în lista electorală „Respect Moldova”, a fost vice-ministru al Educaţiei în perioada guvernării comuniste. Apoi ministru în perioasda guvernării socialiştilor lui Igor Dodon.

Fosta sa adjunctă, Liliana Nicolaescu-Onofrei , a acuzat-o public pe Pogolşa că a insistat să fie rupte coperţile de pe 2000 de exemplare ale unui material didactic finanţat de OSCE. Motivul pentru că pe copertă scria „limba şi literatura română”. Dar nu moldovenească, ca în Constituţie.

„La observaţia unui coleg de la minister despre faptul că „limba şi literatura română” este denumirea disciplinei şcolare, stipulate în curriculum, dna a zis: „Înseamnă că trebuie să schimbăm curriculumul.” Dar bănuiesc că acest moment nu este indicat in CV-ul său”, a comentat Liliana Nicolaescu-Onofrei pe o reţea de socializare.

VedeţI EVENIMENTUL ZILEI