Petru Musteaţă, episcopul de Ungheni şi Nisporeni, care duminica trecută s-a dat în spectacol sărutând picioarele unui poliţist, şi-a început cariera duhovnicească cu acţiuni care nu se încadrează nici pe aproape în normele ortodoxiei. Monahul a făcut dezlegări de farmece, exorcizări în grup, iar preoţii l-au acuzat că ar fi ucis o femeie pentru că a intrat în altar.
Amintim că, în ultimele două săptămâni, fiind susţinut de de deputaţi şi activişti pro-ruşi, Petru Musteaţă se implică în mobilizarea enoriaşilor pentru a se opune cedării bisericii din satul Dereneu, raionul Nisporeni, Mitropoliei Basarabiei.
Duminică, opt februarie, episcopul Petru a venit la Dereneu, însoţit de un sobor de preoţi şi enoriaşi. El a căzut în genunchi în faţa poliţiştilor aflaţi la datorie şi chiar l-a sărutat pe unul din ei pe picior, în timp ce enoriaşii îi huiduiau pe oamenii legii.
Precizăm că, conform datelor cadastrale, biserica din Dereneu este monument istoric, aflat în gestiunea Ministerului Culturii, şi a fost dat în folosinţă Mitropoliei Basarabiei pentru o perioadă de 50 de ani.
„Harul” lui Valeriu Musteaţă
Episcopul Petru, cu numele de mirean Valeriu Musteaţă, s-a născut la 29 octombrie 1967 în satul Lupa-Recea, raionul Străşeni, într-o familie de ţărani. Iar în 1986, a fost înrolat în armata sovietică, făcându serviciul militar timp de doi ani în oraşul Mitino din regiunea Moscova.
După demobiizare, în 1988, a fost admis la Seminarul teologic din Odesa. În 1992, după absolvire, a fost tuns în monahism de către Arhimandritul Nicandru (Munteanu), stareţul mănăstirii „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Chiştelniţa, raionul Teleneşti. În acelaşi an fiind hirotonit ierodiacon de către mitropolitul Vladimir.
În scurta perioadă cât s-a aflat la Chiştelniţa, a început să se răspândească faima despre tânărul călugăr Petru Musteaţă. În satele vecine credincioşii vorbeau despre preotul-minune, care „citeşte pe faţă dacă ţi s-au făcut farmece şi poate să te scape de vrăji prin rugăciuni”.
Prin sate apăruse şi o legendă, precum că părintele Petru ar fi fost pe nava de croazieră „Admiral Nahimov”, care s-a scufundat în august 1986 în Marea Neagră, în urma unei erori de navigaţie. În urma naufragiului şi-au pierdut viaţa 423 de persoane.
„Când a văzut că se îneacă, Petru s-a rugat la Dumnezei să-l salveze, promiţând că-l va sluji toată viaţa”, spunea legenda despre călugărul de 25 de ani. Iar după ce a fost salvat, i-a venit şi „harul”.
Nu se ştie cum şi de unde a apărut acest zvon, dar este evident că a fost un fals. În timpul naufragiului navei „Admiral Nahimov”, Valeriu Musteaţă era înrolat în armata sovietică.
Mănăstirea de alungare a dracilor
La 10 septembrie 1992, Petru Musteaţă, deja în rang de ieromonah, a fost numit duhovnic la Mănăstirea de maici „Sf. Cuvioasă Parascheva”, cunoscută ca Mănăstirea Hâncu, după numele unui boier care i-a fost ctitor, din satul Bursuc, raionul Nisporeni.
Petru Musteaţă, duhovnic la Mănăstirea Hâncu
La această mănăstire, Petru Musteaţă „îşi dezvoltă harul”, ajungând faimos nu doar în Republica Moldova, dar şi peste hotare.
Tânărul duhovnic organiza slujbe de exorcizare în masă, la care participau câteva sute de persoane. Creştinii care asistau la aceste slujbe, rămâneu uimiţi de cei care începeau să ţipe în timp ce Petru citea Molitfele Sfântului Vasile cel Mare.
Am discutat cu două femei, care au „beneficiat” de serviciile lui Petru Musteaţă. Prima, pe nume Maria, ne-a povestit că a ajuns la Mănăstirea Hâncu cu fetiţa bolnavă. „Am mers să ocup rând în ajunul zilei de primire. Era rând viu. Am aşteptat toată noaptea. Primea în audienţă un anumit număr de vizitatori şi mulţi care anugeau târziu nu reuşeau să ajungă la dânsul.
Am dat 75 de lei pentru că m-a ascultat câteva minute. Atunci dolarul costa mai puţin de patru lei Nici nu mai ţin minte ce mi-a spus. Ceva despre farmece a zis. Apoi am mai plătit pentru ca să citească rugăciuni timp de 40 de zile şi să ascult Molitfele lui Sfântul Vasile. Şi mi-ai zis să mai vin.
Eram tânără, iar pentru sănătatea copilului eram gata să fac totul. Aşa că am mai fost. Şi am plătit bani grei de fiecare dată. Erau anii 90, era foarte greu cu banii, oamenii nu aveau de lucru. Fiica s-a însănătoşit, odată cu trecereaanilor”, ne-a spus Maria.
O altă martoră este Marina, care a mers la Petru Musteaţă la sugestia unei mătuşe. „Nu mi se mărita fata. Avea deja 26 de ani şi nici gând de nuntă. Am plecat la Mănăstirea Hâncu cu un microbuz, pe care l-am închiriat mai multe femei o sat. Am ajuns seara, dar era foarte multă lume, maşini.
Am reuşit să intru la Petru Musteaţă abia pe la amiază. Era tânăr, dar părea foarte obosit. I-am arătat fotografia fiicei, i-am spus ă am doar o fată, e frumoasă, învăţată, dar nu se mărită. El s-a uitat repede la fotografie şi a spus că-i este legată cununia şi că a făcut farmecele persoana la care mă gândesc. Era o vecină cu care nu mă împăcam şi se zvonea prin sat că ea face farmece. Aşa că l-am crezut. Şi i-am dat şi bani buni ca să citească de dezlegare a cununiei.
Apoi am asistat la spectacolul din curtea mănăstirii. În timp ce se citeau rugăciuni, unii grohăiau ca porcii, alţii lătrau ca câinii, iar alţii pur şi simplu ţipau ca în gură de şarpe. Petru Musteaţă ţinea în mână o cruce, cu care le făcea semnul crucii celor posedaţi. Iar aceştia deveneau agresivi, îl insultau şi săreau la bătaie la preot, se tăvăleau pe jos, îşi rupeau hainele de pe ei.
Ceea ce m-ai făcut să cred că este un teatru a fost faptul că „îndrăciţii” erau îmbrăcaţi în haine vechi, pe care le rupeau. Se ştie că atunci când moldovenii merg la biserică îşi pun pe ei cele mai bune straie. Iar femeile care se tăvăleau pe jos purtau pantaloni sub fustă. Deşi era în plină vară.
Nu ştiu a mai citit sau nu Petru Musteaţă rugăciunile pentru care l-am plătit. Oricum, fiica mea s-a măritat. Peste şapte ani”, ne-a povestit doamna.
Despre cele ce se întâmplau la Mănăstirea Hâncu a relatat într-un documentar regretatul jurnalist de la postul de televiziune Antena 1, Cristian Pohrib. În documentar apar şi preoţi din partea Mitropoliei Moldovei, care îl condamnau pe Petru Musteaţă, menţionând că ce face el sunt practici păgâne şi oculte, un păcat mare pentru orice creştin, cu atât mai mult pentru un preot ortodox.
Păcatul de crimă
În noiembrie 2005, un grup de preoţi din raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călăraşi au anunţat într-o conferinţă de presă că pleacă la Mitropolia Basarabiei. Iar motivul l-a servit faptul că Petru Musteaţă a urma să fie hirotonit în treapta de arhiereu, la propunerea mitropolitului Vladimir.
Preoţii au declarat că nu-l doreau episcop pe Petru Musteaţă pentru practicile sale neortodoxe, inclusiv pentru exorcizarea în masă. Dar cel mai mare păcat pe care l-ar fi comis Musteaţă a fost faptul că ar fi ucis o femeie chiar în mănăstire. Aceasta ar fi intrat în altar şi s-a atins de prestol.
„Conştiinţa lui PS Petru este pătată de sânge, încât el nici preot nu poate fi, dar nu şi episcop. Cum a procedat el cu femeia care a intrat în altarul bisericii de la Mănăstirea Hâncu. A luat-o de păr lovind-o cu capul de pereţi, spunând că pentru ceea ce a făcut ea trebuie să moară
Arhimandritul Petru a fost arestat pentru acest caz şi ţinut o noapte la poliţie, dar la intervenţia unui demnitar a fost eliberat”, scria atunci ziarul Flux cu referinţă la declaraţiile făcute de preoţi în conferinţa de presă.
Darul ruşilor şi pierderea „harului”
La data de 13 noiembrie 2005, Petru Musteaţă a fost hirotonit în treapta de arhiereu, la propunerea mitropolitului Vladimir, şi i s-a acordat titlul de ,,Episcop de Ungheni Nisporeni, Vicar al Mitropoliei Chişinăului”.
Prohorisirea a fost oficită de către Alexii al II-lea, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, care a venit special pentru acest eveniment la Chişinău.
Hirotonirea în arhiereu, a avut loc în prezența unui impunător sobor de ierarhi și preoți din Republica Moldova, Federația Rusă și Ucraina. Printre aceştia era şi mitropolitul de Smolensk Kiril (Gundeaev), actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse.
La serviciul divin au participat, pe lângă miile de creștini ortodocși, întreaga conducere de vârf a țării, în frunte cu șeful statului, comunistul Vladimir Voronin.
Precizăm că după ridicarea în rangul de arhiereu şi episcop, Petru Musteaţă nu şi-a mai valorificat „harul”. Iar practica de „scoatere a dracilor” la Mănăstirea Hâncu a fost oprită.
Întoarcerea datoriilor
Episcopul Petru, în cariera sa, a avut o susţinere nemărginită din partea mitropolitului Vladimir, Patriarhiei Ruse şi a unor lideri politici pro-ruşi de la Chişinău. Care i-au oferit distincţii cu nemiluita. Este cavaler al ordinelor de stat „Gloria Muncii”, „Ordinul de onoare” şi „Bogdan Întemeietorul”.
Ordinul „Gloria Muncii” i-a fost oferit de fostul preşedinte Petru Lucinschi, atunci când Petru Musteaţă încasa bani grei din desfacerea farmecelor şi exorcizarea în masă la Mănăstirea Hâncu.
Iar Petru Musteaţă ştie să le fie recunoscător, atât ruşilor, cât şi principalului său mentor, mitropolitul Moldovei, din subordinea Patriarhului Kiril. Iar osârdia cu care îi slujeşte o demonstează ultimele ieşiri ale episcopului la biserica de la Dereneu.
Petru Musteaţă, în vizită la Dereneu
Ceremonia a fost una deosebit de fastuoasă. Prohirisirea a fost oficită de către Alexii al II-lea, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, care a venit special pentru acest eveniment la Chişinău.
Hirotonirea în arhiereu, a avut loc în prezența unui impunător sobor de ierarhi și preoți din Republica Moldova, Federația Rusă și Ucraina. Printre aceştia era şi mitopolitul de Smolensk Kiril (Gundeaev), actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse.
La serviciul divin au participat, pe lângă miile de creștini ortodocși, întreaga conducere de vârf a țării, în frunte cu șeful statului, comunistul Vladimir Voronin.
Precizăm că după ridicarea în rangul de arhiereu şi episcop, Petru Musteaţă nu şi-a mai valorificat „harul”. Iar practica de „scoatere a dracilor” la Mănăstirea Hâncu a fost oprită.
Întoarcerea datoriilor
Episcopul Petru, în cariera sa, a avut o susţinnere nemărginită din partea mitropolitului Vladimir, Patriarhiei Ruse şi a unor lideri politici pro-ruşi de la Chişinău. Care i-au oferit distincţii cu nemiluita. Este cavaler al ordinelor de stat „Gloria Muncii”, „Ordinul de onoare” şi „Bogdan Întemeietorul”.
Ordinul „Gloria Muncii” i-a fost oferit de fostul preşedinte Petru Lucinschi, atunci când Petru Musteaţă încasa bani grei din desfacerea farmecelor şi exorcizarea în masă la Mănăstirea Hâncu.
Iar Petru Musteaţă ştie să le fie recunoscător, atât ruşilor, cât şi principalului său mentor, mitropolitul Moldovei, din subordinea Patriarhului Kiril. Iar osârdia cu care îi slujeşte o demonstrează ultimele ieşiri ale episcopului la biserica de la Dereneu.
Episcopul Petru Musteaţă n-a răspuns la mesajul transmis pe pagina oficială de Facebook a Episcopiei de Ungheni şi Nisporeni.
Vezi EVENIMENTUL ZILEI
