Hotelul „Naţional” – afacerea comună a lui Platon şi Plahotniuc, cu mâna uşoară a lui Igor Dodon, salvată de justiţie şi protejată de Ion Ceban

Problema clădirii fostului hotel Naţional din centrul Chişinăului, care a ajuns un pericol public şi dă dureri de cap autoriăţilor, este rezultatul schemelor criminale ale lui Veaceslav Platon şi Vladimir Plahotniuc, cândva parteneri de afaceri. O problemă care nu avea să fie dacă nu  era corupţie şi o justiţie bazată pe interese.

Clădirea, ajunsă o ruină, a revenit în atenţia opiniei publice după ce, la 6 noiembrie, o adolescentă de 13 ani, care a vizitat din curiozitate clădirea, şi-a pierdut viaţa, căzând de la înălţime.

Cândva un simbol al „prieteniei popoarelor”, clădirea cu 16 etaje a ajuns unul din locurile preferat al persoanelor fără adăpost sau date în urmărire generală, consumatorilor de droguri şi grupărilor criminale, minorilor din familii vulnerabile şi sinucigaşilor.

Locuitorii din vecinătate se plâng că le este frică, când se lasă seara, să treacă pe lângă clădire, în zonă fiind înregistrate mai multe atacuri.

Doar în perioada 2022–2025, Poliția a constatat 93 de contravenții comise în incinta sau în zona adiacentă clădirii – de la consum de alcool și deteriorarea bunurilor până la nesupravegherea minorilor. Totodată, au fost înregistrate 8 cauze penale pentru circulația ilegală a drogurilor şi 3 cazuri de suicid.

După accidentul tragic cu minora de 13 ani,  primarul Capitalei, Ion Ceban, cel care a cerut ca clădirea să fie inclusă în lista monumentelor istorice, a declarat că instituția pe care o conduce nu poate asigura securitatea pe teritoriul clădirii fostului hotel Național, pentru că este proprietate privată. Acesta a făcut apel la Guvern să caute soluții pentru a obliga proprietarii clădirilor private abandonate să asigure pază.

Iar la 17 noiembrie, Primăria a găsit „soluţia” – să construiască un gard în jurul „monumentului”, după care să ceară restituirea cheltuielilor de la proprietar. În 2002, primarul Ceban fiind cel care i-a împiedicat pe proprietari să instaleze gardul.

Simbolul „prieteniei popoarelor” din perioada sovietică

Hotelul Național (în trecut Интурист/„Intourist”) a fost una dintre cele mai simbolice clădiri din Chişinău. Construcția edificiului a fost finisată în anul 1978, iar darea în exploatare a avut loc în septembrie același an.

În perioada sovietică la primul etaj al unei anexe conectate la hotel printr-un coridor, exista un restaurant cu 160 de locuri. La etajul doi era un hol pentru 200 de locuri, precum și o sală de banchet pentru 100 de locuri. Hotelul mai avea baruri la etajul trei, iar mai sus, restaurantul „Al șaptelea cer”.

La etajul paisprezece se afla singurul bar valutar din întregul Chișinău, unde erau acceptate 14 tipuri de valută.

Edificiul prezenta un mister pentru oamenii de rând, accesul fiind limitat. Dar er a locul preferat al prostituatelor, traficanţilor de valută (schimbul valutar era interzis în URSS), speculanţii (procurau mărfuri de la turiştii străini şi le vindeau de zeci de ori mai scump), precum şi autorităţilor criminale. În restaurantul hotelului Naţional sportivul Ion Şoltoianu a comis primul omor. L-a împuşcat pe interlopul Djambat.

Prima „privatizare”

Hotelul Naţional a făcut parte din rețeaua hotelieră sovietică „Intourist” până în 1992 și a fost proprietate de stat între anii 1992 și 2006.

Privatizarea Hotelului Naţional a fost una dintre cele mai scandaloase din istoria Repubicii Moldova. Până în 1992 Hotelul Naţional a făcut parte din reţeaua sovietică Inturist. La Moscova un astfel de hotel a fost pur şi simplu dărâmat şi în loc construit un hotel nou.

Cel din Chişină, a fost privatizat de două ori. Prima dată încă în anul 1999, iar firma câştigătoare Avi Awaks din Israel urma să achite 1,55 milioane dolari. Din motivul neachitării preţului pachetului de acţiuni, contractul a fost reziliat pe cale judiciară.

Cea de a doua privatizare, pusă la cale de un minister condus de Igor Dodon. Afacerea Plahotniuc-Platon

Vladimir Plahotniuc şi Veaceslav Platon nu au fost întrotdeauna duşmani înrăiţi şi au fost parteneri de afaceri, implementând diferite scheme de fraudă. O demonstrează şi cea de a două privatizare a hotelului Naţional.

În noiembrie 2006, Ministerul Economiei de la Chişinău, condus pe atunci de pro-rusul Igor Dodon, a scos din nou la mezat hotelul Naţional. La concursul investiţional au participat patru companii: Alfa-Engeneering, Business Global Parc, Elite Sport şi italienii de la Immobile RE, care deţineau mai multe hotele, ce activau ca franciză a reţelei Radisson.

În urma concursului, a ajuns câştigătoare întreprinderea Alfa-Engineering SRL. Întreprinderea respectivă a intrat în posesia a 83,25% de acţiuni ale statului în societatea Moldova-Tur, care deţinea hotelul. Noul proprietar a plătit 2,15 milioane de dolari şi se obliga ca în decurs de doi ani să investească 33 de milioane de dolari. Dar nu a investit niciun cent, hotelul ajungând o clădire părăsită.

O simplă studiere a istoricului Alfa-Engineering arată că firma era una dubioasă din start şi cel mai probabil, nu s-a trecut fără scheme de corupţie şi demască parteneriatul dintre Platon şi Plahotniuc.

Deci, Alfa-Engineering a fost înregistrată pe 7 august 2006, în Căuşeni, oraşul de baştină al lui Veceslav Platon.Pe post de fondator apare firma estoniană Maldone Invest, fondată în ianuarie 2006, doar cu jumătate de an înainte, având un capital social de circa 3.000 de euro.

Director al întreprinderii nu era nimeni altul decât Nicolae Curtoglo, pe atunci membru al Consiliului municipal Chişinău din partea Partidului Comuniștilor. Curtoglo, care a semnat în numele Alfa-Engineering s-a obligat să facă investiții, este un apropiat al lu Veaceslav Platon, implicat în mai multe scheme ale celui supranumit „raiderul nr.1 din CSI”.

Legătura Curtoglo-Platon a fost confirmată şi de fostul notar Olga Bondarciuc, ajunsă pe banca acuzaţilor ca „notara lui Plahotniuc”. În iunie 2020, Olga Bondarciuc s-a adresat către Președintele Republicii Moldova și Procurorul General, pentru a interveni în asigurarea securității familiei sale.

„Câteva luni în urmă, Curtoglo m-a contactat și a dorit să ne întâlnim. Curtoglo mi-a comunicat că s-a schimbat guvernarea în țară, că totul va fi diferit, că Slava va ieși în curând din penitenciar, era vorba despre Veaceslav Platon, și că avocații lui Veaceslav Platon vor pregăti un document pe care eu va trebui să-l semnez.

În acel document se prevedea ca eu să declar că toate actele notariale pe care le-am semnat și autentificat ar fi fost executate sub presiunea dictatorială a lui Vlad Plahotniuc și Ian Șor, împotriva intereselor lui Veaceslav Platon. Aceasta evident că nu este un adevăr, iar eu trebuia să semnez aceste declarații compuse de avocații lui Platon și dacă eu nu voi semna, domnul Platon mă va distruge.” a declarat Olga Bondarciuc.

Hotelul Naţional, cedat lui Plahotniuc

Maldone a cedat firma Alfa-Engeneering, offshore-ul olandez, Generashon Financial, care făcea parte din grupul de companii OTIV Prime Holding, controlate de liderul democrat, Vladimir Plahotniuc. Până în 2012, Generashon Financial, a purtat numele OTIV Prime Financial, care deţinea 26,75% din acţiunile Victoriabank.

Generashion Financial a fost până în noiembrie 2013, acţionarul majoritar la Victoriabank şi deţinea 26,75% din acţiunile băncii, pe care le-a vândut în pachete mai mici de 5% la două companii străine (din Letonia şi Marea Britanie), cinci companii locale şi o persoană fizică. Aces pachet şi alte acţiuni au ajuns, în noiembrie 2014, în proprietatea Insidown LTD din Cipru, deasemenea, atribuit lui Plahotniuc.

Confesiunea lui Veaceslav Platon

Tranzacţia „Hotelul Naţional” pare să fi fost mărul discordiei dintre Vladimir Plahotniuc şi Veaceslav Platon.

În 2016, fiind deţinut în arest în Penitenciarul nr.13, Veaceslav Platon a transmis prin intermediiul avocaţilor săi un denunţ la Bucureşti, în care îl acuză pe Plahotniuc în dosarul „Furtul miliardului”. În denunţul către DIICOT, Platon face referinţă şi la hotelul Naţional.

În plângerea penală către instituţia de la Bucureşti, Platon susţine că Plahotniuc i-a cerut 80 de milioane de dolari în toamna anului 2011, în schimbul unor pachete de acţiuni la Victoriabank şi Banca de Economii. În negocieri, au mai fost incluse, la pachet, acţiuni la societăţile de asigurări Asito şi Victoria Asigurări şi 100% din compania Alfa Engineering, cea care deţine Hotelul Naţional.

Cei doi ar fi bătut palma şi în urma tranzacţiei, hotelul împreună cu celelate active au ajuns la Platon prin firma Generashon Financial din Olanda. Transferul a fost semnat pe 2 decembrie 2011, la Amsterdam. În acte, cumpărătorul a fost Yuri Kontievski, afacerist moldo-bulgar şi partener cu Platon.

În prezent, Alfa-Engeneering are în calitate de fondator offshorul Ismida Alliance LTD. Aceasta figurează în Raportul Kroll precum că în noiembrie 2014 a fost implicată în scheme fraudei bancare, prin care a fost sustras un miliard de dolari din Banca Naţională a Moldovei.

Clădirea hotelului se transformă în ruine/ Sursa foto: TV8

Prima tentativă de renaţionalizare

În noiembrie 2017, perioadă în care Vladimir Plahotniuc se afla în plină ascensiune politică la Chişinău, premierul Pavel Filip, a încercat să readucă hotelul Naţional în proprietatea statului. Filip a cerut să fie reziliate contractele de privatizare în situaţia în care angajamentele asumate de investitor nu au fost respectate.

Iniţiativa a fost criticată dur de opoziţia anti-Plahotniuc, care susţinea că s-ar pune la cale o nouă fraudă.

„Naţionalizarea hotelului „Naţional” este o nouă escrocherie de-a lui Plahotniuc. Sunt două ipoteze. Dacă această firmă încă nu a intrat sub controlul său şi acest edificiu nu este al său, este o răzbunare pentru partenerul său de business – Platon.

Dacă însă deja controlează firma şi acest activ, sigur că este o nouă şmechereală, un nou furt public. Pentru că naţionalizarea prin reziliere va însemna plata de către statul RM a nişte bani. Şi să nu uităm că, mai devreme sau mai târziu, cineva, dacă nu acelaşi Plahotniuc, se va adresa la CEDO.

Vă amintiţi cazul Norma, care nici până astăzi nu este clarificat încă în instituţiile moldoveneşti, deşi la CEDO am obţinut acea cruţare a RM de peste 10 milioane de euro, aşa cum se vroia a fi încasaţi de anturajul lui Plahotniuc, Damir, Poalelungi şi alţii. Şi din aceste inginerii financiare nu lipseşte, după cum vedeţi, Dodon şi partenerul său politic de astăzi – Plahotniuc”, declara în 2017 Andrei Năstase, pe atunci lider al Platformei DA.

La 25 iunie 2019, perioadă în care căzuse regimul Plahotniuc şi se perinda la putere coaliţia din două forţe politice diametral opuse – socialiştii pro-ruşi şi nlocul pro-european ACUM, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de apel a Agenției Proprietății Publice și a menținut hotărârea primei instanțe, care a lăsat hotelul în proprietate privată.

Arhitectura sovietică, monument istoric pentru primarul Ion Ceban

În august 2020, proprietarul clădirii a primit autorizația de demolare a edificiului, iar în martie 2021 a fost propusă demolarea edificiului în detrimentul construcției unui complexul multifuncțional.

Pe 20 mai 2022 a început să fie construit un gard în jurul hotelului, în spațiul public apărând informații potrivit cărora clădirea ar urma să fie demolată. Mai târziu, primarul Ion Ceban a retras autorizația de demolare acordată în vara anului 2021, din cauza „încălcărilor depistate la fața locului”.

Tot în mai 2022, Ion ceban a propus Guvernului ca clădirea Hotelului Național să fie inclus în Registrul Monumentelor ocrotite de stat, naționalizată și reabilitată de stat în baza unui concurs.

„Așa cum ați făcut cu clădirea Procuraturii Generale, a Maternității sau a Stadionului Republican, dacă cu adevărat vă pasă și țineți la acest edificiu, propun ca hotelul Național să fie inclus în Registrul Monumentelor ocrotite de stat.

Iar ulterior, propunerea ar fi ca clădire să fie naționalizată și reabilitată de stat în baza unui concurs. Iar acolo să fie dezvoltat un centru de tehnologii informaționale, centru pentru tineri, diasporă. Noi suntem gata să ne alăturăm acestui proiect”, a sugerat Ceban.

A doua tentativă de renaţionalizare

În 2023, autorităţile de la Chişinău a pus la cale o nouă tentativă de a readuce hotelul Naţional în proprietatea statului.

„În administrarea patrimoniului, avem astăzi o noutate: am depus o plângere la CNA în ceea ce privește readucerea Hotelului Național în proprietatea statului.

Deoarece noi am analizat foarte bine toate documentele și tot procesul despre cum s-a desfășurat această privatizare, cum s-au desfășurat toate acțiunile juridice după asta și avem informație nouă, cu noi dovezi cu care mergem la organele de drept și în instanțele de judecată ca să întoarcem acest hotel în proprietatea statului”, a declarat Roman Cojuhari în cadrul unei emisiuni din februarie 2024 de la postul de televiziune TV 8.

Câteva luni mai devreme, șeful CNA de la acea vreme, Iulian Rusu, a declarat că dosarul „Hotelul Național” este o rușine pentru tot sectorul justiției. Oficialul a dat vina pe procurori că ar fi tratat superficial dosarul. La acel moment, Procuratura Anticorupţie şi CNA se aflau în război.”Denigrare nefondată”, a reacţionat Veronica Dragalin, pe atunci şefă la Prcuratura Anticorupţie.

După care dosarul este tras pe linie moartă. Este schimbat şeful la CNA, Veronica Dragalin intră în conflict cu Maia Sandu, autorităţile se pregătesc de referendumul privin integrare europeană şi alegerile prezidenţiale. Urmează demisia Veronicăi Drăgălin, iar guvernarea şi clasa politică intră în febra pregătirilor alegerilor din 28 septembrie.

Autorităţile declară război total corupţiei electorale şi lui Ilan Şor, aproape întreaga activitate a organelor de drept fiind concentrată pe combaterea schemelor oligarhului fugar găzduit de Moscova. Astfel, dosarul privind hotelul Naţional a fost lăsat pentru „mai pe urmă”, aşa cum a fost lăsate mai multe dosare de rezonanţşă, cum ar fi dosarele Igor Dodon şi Alexandr Stoianoglo.

Vezi  EVENIMENTUL ZILEI