Republica Moldova. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), organ de autoadministrare a sistemului Procuraturii, cere redacţiei Evenemintul Zilei şi unui portal din Republica Moldova să publice o dezminţire că membra Consiliului, Aliona Nesterov, nu foloseşte automobilul Procuraturii Generale în scopuri personale. Deşi în ancheta jurnalistică nu există o astfel de afirmaţie. Solicitaţi de EvZ, mai mulţi jurişti moldoveni au declarat că este un abuz din partea CSP.
Este vorba despre ancheta „La şcoală, cu maşina procurorului”, publicată la 21 mai. După o monitorizare mai îndelungată, s-a constatat că în fiecare zi, o maşină de serviciu a Procuraturii Generale aducea o fetiţă la un liceu privat din Chişinău.
Despre acest lucru am fost sesizaţi de un cititor. Deoarece utilizarea transportului de serviciu în scopuri personale este interzisă, am decis să dăm curs sesizării.
Sursa noastră ne-a comunicat din start că ar fi vorba de copiii Alionei Nesterov, ex-procuror general adjunct, acum membru al CSP. Funcţionara, fiind contactată de EvZ, a respins acuzaţiile. Iar declaraţia ei a fost publicată aproape integral. Fiind omis doar pasajul „nu aşi dori ca să se cunoască şcoala unde învaţă copiii mei”.
Ulterior, am lăsat doar denumirea liceului. Acesta având câteva filiale în Chişinău.
Membra CSP, nemulţumită cum a fost scrisă ancheta
Aliona Nesterov a adresat un demers instituţiei din care face parte, în care a solicitat apărarea reputaţiei profesionale.
După părerea Alionei Nesterov, modul în care a fost scrisă şi redactată ancheta, „sugerează” că este vorba de copiii ei. În acelaşi demers, membra CSP a afirmat că fetiţa din video, care apare cu faţa blurată, nu este copilul ei.
Deşi în anchetă nu se afirmă că este vorba de copiii Alionei Nesterov şi este publicată declraţia ei care infirmă orice implicare, membra CSP afirmă că informaţia trebuia verificată.
„Doamna Nesterov atrage atenia asupra pericolului pe care astfel de demersuri jurnalistice neetice reprezintă penruu opinia publică şi climatul de incredere necesar funcţionării instiţuliilor din sectorul justiţiei. Aceasta subliniază că publicarea unor informaţii neverificate, însoţite de insistenţe insinuante, nu doar dezinformează opinia publică, ci reprezintă un precedent periculos de hărţuire mediatică a reprezentanţilor autorităţilor publice”, se arată în decizia CSP.
CSP dă crezare doar membrilor săi
Solicitarea Alionei Nesterov privind ancheta jurnalistică a fost examinată de colegii săi în şedinţa din 25 mai. Audiind-o doar pe Aliona Nesterov, CSP a emis o decizie prin care i-a admis cererea.
Fără verificări suplimentare, bazându-se doar pe cele expuse de Nesterov, CSP a constatat „caracterul neveridic al informaţiilor”. Totodată, CSP a cerut ca Evenimentul Zilei şi portalul CrimeMolova „publicarea dezminţirilor corespunzătoare”. Fără ca să precizeze ce anume trebuie dezminţit.
Aliona Nesterov/ Sursa foto: Facebook
Colegii Alionei Nesterov nu s-au limitat doar la solicitarea dezminţirilor. Ei au decis să sesizeze şi Consiliul de presă, care funcţionează în cadrul unei organizaţii neguvernamentale pentru „a intreprinde măsurile ce se impun”.
Deşi în ultimul rând, totuşi CSP a dispus să sesizeze şi Inspecţia Procurorilor „privind iniţierea unui confol de serviciu şi verificarea circumstanţelor privind utilizarea mijloacelor institutionale”.
Ce spun experţii
Solicitaţi de EvZ, mai mulţi experţi au declarată că prin decizia respectivă, CSP şi-a depăşit atribuţiile.
Fără a face referință la caracterul verific/neveridic al obiectului reclamat de Dna Nesterov, care poate fi soluționat în baza procedurilor legale: de către Consiliul de presă sau de Instanța de judecată, nu am putut identifica prevederi legale care ar fi împuternicit CSP de a emite un act administrativ prin care să constate caracterul unui material jurnalistic. Dar și să determine cu puterea lucrului decis anumite fapte și circumstanțe conținute în acesta din perspectiva defăimării și libertății de exprimare. Articolul 21 din Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare expres determină exhaustiv și fără drept de interpretare, că doar instanța de judecată poate determina astfel de cazuri atunci când se pretinde aducerea atingerii dreptului la reputația profesională (defăimarea) ca unică autoritate competentă.
În același context, stârnește mai multe neclarități și îngrijorări constatările emise de CSP cu privire la încălcarea mai multor norme din Codul deontologic al jurnalistului, prin emiterea unui act administrativ și dispunerea la imperativ către Consiliului de presă asupra examinării sesizării dar și al constatărilor cu putere de impunere care deja le-a indicat în hotărârea emisă.
A se reține și faptul că CSP nu poate cere dezmințirea unor informații, deoarece în sensul Legii nr. 64/2010 nu este subiect de drept. Dar și în sensul Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură nu dispune de astfel de competențe”, susţine Sergiu Bozianu, preşedintele Asociaţiei pentru protecţia vieţii private din Republica Moldova.
Avocata Cristina Ciubotaru, expert anticorupţie şi membră a Asociaţiei juriştilor administrativi din Moldova, susţine că de această dată CSP şi-a atribuit rolul de procuror, judecător şi consiliu de presă.
Alionei Nesterov, în calitatea sa profesională de procuror care exercită mandatul de membru al Consiliului Superior al Procuraturii (CSP), i se aplică prevederile Legii nr. 64/2010 privind libertatea de exprimare, la fel ca oricărei alte persoane. Dacă faptele expuse în materialul jurnalistic nu sunt veridice, aceasta își poate apăra onoarea și demnitatea în calitatea sa privată, personal sau printr-un avocat angajat în acest scop.Ceea ce putea CSP să facă era să utilizeze investigația jurnalistică doar ca temei de sesizare a Inspecției Procurorilor, pentru a verifica dacă doamna Nesterov sau oricare altă persoană angajată în procuratură folosește mijloacele de transport ale instituției în interes personal. Până una-alta, înainte de confirmarea definitivă a faptului dacă Aliona Nesterov folosește sau nu vehiculele de serviciu ale procuraturii, avem o confirmare clară a faptului că aceasta uzează de CSP ca de un „avocat” plătit din bani publici, care îi protejează onoarea și demnitatea prin emiterea unor acte administrative cu caracter individual. Această formă de intervenție a CSP este problematică. Pe de o parte, CSP acționează ca o instanță de judecată și constată caracterul neveridic al informațiilor din materialul jurnalistic. Pe de altă parte, CSP acționează ca și Consiliul de Presă și stabilește că jurnalistul a încălcat normele deontologice ale breslei sale.Într-un final, CSP își exercită și propria atribuție atunci când dispune Inspecției Procurorilor să verifice al cui este copilul dus la școală cu mașina procuraturii. Este clar doar că Inspecția Procurorilor nu va putea constata că acest copil ar putea fi al membrului CSP Aliona Nesterov, căci CSP deja a constatat că nu este. Legea nr. 3/2016 cu privire la procuratură prevede că CSP este un organ constituit în vederea participării la procesul de constituire, funcționare și asigurare a autoadministrării sistemului Procuraturii (art. 69).Toate competențele sale se referă exclusiv la activitatea procuraturii; nicidecum nu are împuterniciri asupra breslei jurnalistice și nici atribuții ale unei instanțe de judecată, prevăzute de Legea privind libertatea de exprimare. Prin urmare, în calitate de autoritate publică, CSP poate uza exclusiv de prerogativele care îi sunt conferite de lege. În mod eronat,CSP face trimitere la discreția de care s-ar bucura în tratarea speței de față. În realitate, Codul administrativ prevede că dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluții posibile, corespunzătoare scopului legii, atunci când aplică o dispoziție legală; iar exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități administrative arbitrare (art. 16).Or, acționând contrar scopului normei din Constituție și din Legea cu privire la procuratură, prin care este creat CSP, contrar competențelor sale expres stabilite de lege, CSP nu își exercită discreția, pentru că nu are asemenea discreții prevăzute de lege. Hotărârea CSP este un act administrativ individual lipsit de temei și competență, prin care a fost uzurpată competența justiției de a aplica Legea nr. 64/2010 privind libertatea de exprimare. Și aceasta după ce, prin conținutul actului său, CSP s-a subrogat practic în drepturile proprii ale membrului său, Aliona Nesterov, acționând în numele acesteia. , a declarat Cristina Ciubotaru.
Vezi EVENIMENTUL ZILEI
