Cozi ca în anii 90 pentru a obţine semnătura electronică. Agenţi economici, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti şi simpli cetăţeni fac cozi la ghişeul Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitatea Cibernetică, amplasat în spatele clădirii Guvernului, pentru a obţine multrâvnita cheiţă care să le permită aplicarea semnăturii electronice.
Zeci de oameni veniţi din diferite colţuri ale ţării sunt nevoiţi să aştepte ore întregi, majoritatea în picioare. Şi aceasta pentru că nu există programare, care i-ar ajuta pe consumatorii serviciului să-şi economisească timpul. De fapt, programare există, însă doar pentru funcţionarii publici care sunt subiecţi ai depunerii Declaraţiei de avere şi interese personale.
Oamenii nu au de ales. Fără semnătură electronică nu pot face acum nimic – să depună rapoarte, să se înregistreze la Fisc, să facă declaraţii etc. Moldova se digitalizează!
Obosiţi de atâta aşteptare, oamenii au încercat să ceară socoteală. O doamnă care s-a prezentat „Tatiana, şefă de secţie”, a comunicat că numărul solicitanţilor este atât de mare că subalternii ei abia mai fac faţă: „Fetele rămân şi peste program. Este şi perioada de depunere a declaraţiilor. Facem tot ce putem. Un birou din cele patru este închis. Funcţionara este pe foaie de boală. A avut o intervenţie chirurgicală”.
Întrebată de ce nu există programare, funcţionara a spus că datorită rândului viu se reuşeşte deservirea mai multor beneficiari. „Unii nu au pachetul de acte necesat şi fac cale întoarsă. În acest timp, este deservită altă persoană”, a explicat aceasta.
Funcţionara a mai spus că s-a renunţat la formarea rândului electronic din lipsă de bani.
Chiar dacă acest serviciu este plătit. Pe zi sunt deservite cel puţin o sută de persoane care lasă cel puţin câte 200 de lei. Cred că se poate de jertfit încasările acumulate într-o zi pentru a crea nişte condiţii adecvate pentru cei care vin să dea un ban pentru digitalizare.
