Cum am arătat în prima parte a materialului, Ilan Șor a fost crescut de tatăl său pentru a deveni un om de afaceri de succes. Dar el a ales altă cale, aceea de artizan al unor scheme complicate de delapidare a avuției publice. Pentru a sfârși ca omul de bază al dictatorului de la Kremlin în Republica Moldova. Unde încă trage sfori, deși e fugit din țară.
Primele scheme
Miron Şor a încercat să educe în fiul său un bussinesman. La 13 ani Ilan Şor făcea primii paşi în afaceri vânzând telefoane mobile, iar când a împlinit 15 ani, tatăl său i-a încrredinţat să administreze una dintre firmele sale.
Totuşi, lecţia principală pe care se pare că a moştenit-o Ilan Şor este că Republica Moldova este o ţară coruptă, unde se poate rezolva totul cu uşurinţă dacă te împrieteneşti cu cine trebuie şi dai mită. Această lecţie devine o normă chiar de la începutul lansării lui Ilan în marele afaceri.
Astfel, pe când avea doar 21 de ani, Ilan Şor a implementat prima sa schemă, prin care a delapidat sindicatele de bunuri imobile în valoare de 200.000 milioane de dolari.
O avere la preț de nimic
Prin ce metode el a intrat în posesia acestei averi la un preț de nimic este o întrebare la care au răspuns numeroase investigații jurnalistice, inclusiv Centrul de Investigații Jurnalistice și Rise Moldova.
Conducerea Confederației Sindicatelor a efectuat un șir de tranzacții dubioase privind înstrăinarea averii acestei organizații la prețuri reduse cu sute de mii de lei. În calitate de cumpărător al acestor obiecte au figurat companiile afiliate lui Ilan Șor.
În cadrul acestor operațiuni, interesele omului de afaceri erau reprezentate de vicepreședintele Federației Sindicatelor din Moldova, ex-deputatul şi fostul vicepremier Valerian Cristea.
Imobilele au fost procurate la preţuri derizorii. După care au fost lăsate gaj la băncile comerciale, la valoarea lor de piaţă.
Nunta de la Palat a lui Ilan Șor
Totuşi, marea lansare a lui Ilan Şor în viaţa publică a avut loc în 2011, pe când avea 24 de ani.
Continuarea citiţi AICI.
