Despre calitatea berii în Republica Moldova aproape că nu se vorbeşte, deşi suntem o ţară cu un consum înalt. În lipsa unor studii şi informaţii despre calitatea berii, în mediul consumatorilor se vehiculează diferite zvonuri despre conţinutul băuturii, combătute de producători.
În Republica Moldova se produce anual în jur de 90.000.000. litri de bere. De exemplu, în 2021, R. Moldova a produs 87,9 milioane de litri de bere din malț. Din această cantitate, 2,8 milioane de litri au fost exportați, iar principala destinație este China. În această țară, anul trecut au ajuns 946 mii de litri de bere moldovenească.
Recordul a fost înregistrat în 2015, când producătorii au scos în consum 93,08 milioane de litri de bere din malț. Moldova este și importator de bere. Cea mai multă cantitate vine din Ucraina în jur de 15 milioane de litri din totalul importat de circa 29.000.000. Potrivit statisticilor, un locuitor din Republica Moldova consumă, în mediu, 40 de litri de bere pe an.
Monologul unui consumator „înrăit”
Mihai este trecut de 60 de ani şi se declară un bun cunoscător al berii, dar şi un consumator „înrăit”. „Sunt un foarte vechi consumator și de bere. Am băut bere pe trei continente și nu puțină. Poate că este și o preconcepție, dar nu prefer să beau bere îmbuteliată în Moldova. Firește că am probat și berea moldovenească. În urmă cu vreo 20 de ani, cineva mi-a spus despre niște porcării utilizate în producerea unei anumite beri. Știm că producerea berii sunt utilizate: apă, hamei, malțul din orz, mălaiul și alte cereale, care, în realitate, sunt combinate cu diferite substanțe chimice ce au rolul lor. Pentru mine, personal, un rol esențial îl are și calitatea apei, după cum mi-a explicat, acum peste 40 de ani, un producător de bere de la o fabrică bucureșteană, care extrăgea apa folosită la bere dintr-un puț adânc de peste 120 de metri. Firește că prefer berea românească produsă în locații montane de unde se extrage o apă mai pură. Despre ce calitate a apei putem vorbi în Moldova? Toate fântânele din gospodării, apele curgătoare și iazurile moldovenești conțin un grad de nocivitate extrem de ridicat. Știu asta dintr-o cercetare făcută în urmă cu 20 de ani de către… o instituție statală occidentală. Prin extensie, am serioase îndoieli privitoare la puritatea apei folosită în producerea berii, iar asta în condițiile în care producătorii autohtoni de bere sub mărci occidentale respectă cu strictețe condițiile de producție impuse de către deținătorii siglei, mai puțin calitatea performantă a apei. Una-i apa pură naturală, alta-i apa probabil sterilizată! Repet că poate este vorba despre o preconcepție, dar, fiind un relativ cunoscător, ca și în cazul vinurilor sau la whisky, în care nu mă pot înșela, îi invit pe cei care nu sunt de acord cu mine să facă o comparație între o bere cu marcă străină îmbuteliată în Moldova (nu dau denumiri de mărci din motive subânțelese!) și aceeași bere produsă ”la mama ei”, adică în Țara de origine. Eu am făcut astfel de comparații și nu numai la bere. Spre exemplu, țigările Marlboro din Moldova (nu comentez de unde sunt importate sau produse!) sunt de-a dreptul puturoase în comparație cu cele cumpărate în România și UE, vorbind despre bere, nu? Mai apoi, în altă proiecție, de ce berea moldovenească nu cucerește Occidentul, Europa, la fel ca vinul? Producătorii de vin din Moldova au devenit performanți prin alinierea la standardele de calitate competitive, nu de cantitatea obligatorie impusă de sovieticii nemofturoși, pe vremuri, iar asta pentru că vinificatorii, spre deosebire de berari, nu sunt dependenți de… apă!”, s-a confesat consumatorul.
Consumatorii nu cunosc ce conţine berea pe care o beau
În timp ce alimentele şi băuturile non-alcoolice trebuie să indice lista ingredientelor şi sunt supravegheate tot timpul, berea nu face parte din această categorie. Industria alcoolului a încercat pe cât posibil să evite etichetarea ingredientelor fie pentru a proteja reţeta, cât mai ales pentru a ascunde ingredientele nocive pe care le conţine un anumit produs de acest fel.
Ca bautura alcoolica (intre 3 si 13%), berea este supusă unor norme actuale ale industriei agroalimentare. Băutura se fabrică astăzi din ingredientele de bază ale berii, însă şi din alte substanţe deloc benefice sănătăţii. Producătorii de bere evită să vorbească despre aditivii pe care ii conţine berea.
Specialiştii din diferite ţări au elaborat o listă cu posibili aditivi pe care poate să-i conţină berea.
Glutamat monosodic: el ameliorează savoarea berii şi este folosit de mult timp în industria alimentară. Produsele care conţin acest ingredient sunt marcate cu simbolul E621. Este periculos pentru celule, creier şi favorizează dezvoltarea bolilor Alzheimer si Parkinson. Glutamatul monosodic este responsabil pentru durerile de cap, aritmii, hiperactivitate şi eruptii cutanate.
Propilen glicol: este un compus chimic ieftin. Este incolor, vâscos şi higroscopic (absoarbe toată umiditatea din aer). Acest produs este nociv pentru celulele inimii, rinichilor şi ale altor organe interne. El poate provoca dermatite de contact şi anomalii ale ficatului. Poate inhiba creşterea celulelor pielii, afecta membranele celulare, cauza erupţii cutanate si usucă pielea.
Propilen glicol este adăugat în bere pentru a o face spumoasă. Simbolul său este E900-E910 sau poate fi găsit în băuturile carbogazoase, bomboane, în produsele de patiserie, cereale, cosmetice. Este folosit în multe produse drept substitut al zahărului.
Etilen diamina tetra acetat (EDTA) de calciu disodic: este un antioxidant care serveşte la reglarea acidităţii. Simbolul sau este E385. Acest aditiv poate afecta metabolismul, provoca alergii cutanate şi afecta reproducerea.
Culoarea caramel: exista 4 derivaţi pentru această culoare, iar studiile au arătat că aceasta substanţă este nocivă. Culoarea caramel stimulează dezvoltarea moleculelor ce pot cauza cancerul de plămâni, leucemie şi funcţionarea necorespunzătoare a tiroidei.
Insecte pentru a da culoare: industria agroalimentară utilizează insecte pentru a da culoare produselor, mai ales iaurtului, cafelei, ceea ce a şocat un numar destul de mare de consumatori din întreaga lume. Acest aditiv poate cauza alergii, chiar şc anafilactic.
Monostearat de glicerină: acest produs este folosit ca un emulgator. Este un stimulator de ulei, de ceară şi un solvent. El este folosit în industria farmaceutică, cosmetică şi în produsele de îngrijire capilară. Este toxic pentru multe organe şi interzis în multe ţări. Elementele din familia gliceridelor pot opri creşterea, mări ficatul şi rinichii, reduce mărimea organelor reproducatoare masculine şi cauza probleme uterine.
Vezică de peşte şi insecte
Conform publicaţiei Business Insider, „ingredientul” secret care oferă strălucire berii este vezica uscată de peşte. BBC a confirmat această teorie printr-o investigaţie care a scos la iveală că majoritatea berilor britanice conţine asa ceva.
Din corpul insectei dactylopius coccus (cunoscută în popor drept coşenilă) se extrage colorantul roşu – carmin sau roşu de coşenilă – numit şi E 120.
Acesta are efecte nocive precum reacţiile alergice, rinite, astm sau erupţii cutanate. Din cauza procesului de filtrare a berei, locuitorii din Germania si Italia, unii dintre cei mai mari consumatori de bere din lume, au in organism niveluri de două până la patru ori mai ridicate de arsenic peste limita normală.
Berea cu fructe, o bombă pentru organizm
În ultima perioadă, în Republica Moldova este în vogă berea cu gust din fructe. „Consumatorilor li se creează iluzia că berea cu lămâie sau cea cu mere e mai sănătoasă. Realitatea e cu totul alta, pentru că aceste beri cu arome de fructe sunt pline de coloranţi. Trebuie să vedem câtă bere conţin în realitate aceste produse, cât este fruct cu adevărat şi care este concentraţia de hamei. Aceste băuturi sunt mai nocive decât berea obişnuită”, susţin medicii.
În România, specialiştii de la protecţia consumatorilor au efectuat un studiu, în urma căruia a constatat că 66% din berea cu fructe conţin aditivi alimentari, printre care şi aspartam, regăsit în şapte produse. Mai exact, aspartamul, cunoscut şi sub numele de E951 este un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 180 de ori mai mare decât zahărul şi care ar putea duce la declanşarea unor afecţiuni precum alergii, migrene, spasme musculare şi chiar boli cardiovasculare.
Alte E-uri conţinute de berea cu diverse arome de fructe şi de băuturile pe bază de bere sunt acidul citric, albastru briliant, benzonatul de sodiu sau caramelul amoniacal, notează specialiştii care au realizat studiul.
„Amestecul de bere, aditivi alimentari şi sucuri de fructe nu contribuie în niciun fel la completarea unor nutrienţi necesari organismului în fiecare zi, dimpotrivă, anumiţi aditivi alimentari folosiţi în unele produse de acest gen sunt suspectibile de efecte negative asupra sănătăţii, mergând de la simple alergii, până la boli mai grave, cum sunt afecţiunile cardio-vasculare”, a explicat şi profesorul Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România.
Potrivit acestuia, berea trebuie să rămână un produs 100% natural, realizat din cele patru ingrediente clasice, respectiv apă, malţ din orz, hamei şi drojdie de bere.
Berea „vie”
În ultimii ani, la Chişinău şi nu numai, tot mai mulţi consumatori au început să dea preferinţă aşa numitei beri „vii”, adică berii nefiltrate. Filtrarea berii poate fi efectuată prin diverse metode, în funcție de stilul de bere. De exemplu, berea poate fi filtrată prin trecerea a diverse substanțe sub formă de pulbere, în scopul de a filtra toate particulele de bere. Totuși, berile nefiltrate au fost considerate incorect ca fiind „murdare” sau neterminate o perioadă lungă în trecut. Crystal clear pilsners și lagers au câștigat concursul de frumusețe în primele zile ale producției de bere, deoarece imaginea frapantă a unui galben intens, câștigase notorietate în rândul oamenilor.
Singura diferență pe care o avem între berile filtrate și cele nefiltrate este eliminarea drojdiei din bere în procesul de filtrare. Bineînțeles, foarte mulți oameni preferă berea filtrată, fiind considerată clară și mai ușor de consumat, dar berea nefiltrată, tocmai datorită lipsei procesului de filtrare, reușește să păstreze odată cu drojdia și diverse vitamine și o aromă mult mai intensă.
Standardele moderne de producție pentru calitatea berii reglementează strict cantitatea de microorganisme conținute în băutură. Deoarece acestea afectează negativ stabilitatea produsului finit, reducând durata de valabilitate.
Astfel, apare riscul că în comerţ să apară bere expirată.
Garanţiile oferite de un vânzător de bere
Ruslan Zaiţev este proprietarul berăriei DRAFT de pe strada 31 august 1989 din Chişinău. Antreprenorul infirmă că la EFES Vitanta berea este produsă din prafuri. „Este un mit. Cândva cei de la Vitanta ofereau un milion celui care va demonstra acest lucru. Evident că nu a putut să demonstreze nimeni. Există astfel de prafuri, dar nu sunt rentabile. Este mai ieftin de produs berea din ingrediente naturale. Astfel de prafuri pot fi folosite doar în condiţii de casă. Noi mergem la producători, vedem cum se produce berea. Este de calitate. Nu cunosc ca cineva să fi avut vre-o dată infecţie toxicoalimentară de la bere. Da, omului poate să-i fie rău de la bere, dar numai dacă a întrecut măsura. Mai sunt şi din cei la care organismul nu tolerează berea nefiltrată. Au fost cazuri când am restituit berea. Dar din cauza ambalajului. Pe producători îi costă prea mult să nu producă bere calitativă. Berea din Moldova este bună şi de calitate”, afirmă Zaiţev.
Asigurările de la producător
Ruslan Ţărnă este director operaţional la întreprinderea EFES Vitanta Brewery SA, cel mai mare producător de bere din Republica Moldova, care asigură peste 66 la sută din piaţa moldovenească. Întreprinderea produce mai multe branduri autohtone, dar şi din afara ţării, după licenţa producătorului, cum ar fi, de exemplu renumita bere cehă „Kozel”.
Ruslan Ţărnă ne-a spus că reţetele sunt ţinute în secret, fiind un bun al întreprinderii. Însă calitatea este cea mai înaltă. „Ne încadrăm în standardele internaţionale de calitate. Apa este pompată dintr-o fântână artiziană, este purificată. Folosim ingridiente de cea mai înaltă calitate, aduse din afara ţării. Hameiul îl importăm din Germania, malţul, di Germania şi Ucraina, drojdia, din Germania.
Calitatea berii depinde de şi de igienă. La noi totul este respectat cu cea mai mare stricteţe. Agenţii noştri verifică şi unităţile comerciale, dacă berea este păstrată corespunzător. Deteriorarea neînsemnată a unui ambalaj reprezintă un motiv pentru a scoate berea din vânzare. Produsele noastre sunt apreciate şi în afara ţării”, ne-a spus directorul operaţional al întreprinderii.
Ruslan Ţărnă ne-a dat asigurări că produsele de la Vitanta nu conţin aditivi, iar calităţile gustative sunt obţinute datorită tehnologiilor. „Nu au fost cazuri de intoxicaţii cu produsele noastre. Berea poate provoca probleme doar dacă este consumată în exces”, ne-a spus Ruslan Ţărnă.
