Integritate

DOC//Ex-preşedinta Curţii Constituţionale, Domnica Manole, tot mai aproape să pună mâna pe 800.000 de la stat

domnica manole 920x517 1
Avatar for Julieta Savitchi

Curtea de Apel Chişinău a lăsat fără examinare cererea Ministerul Justiţiei şi Procuratura Anticorupţie de contestare a deciziei Judecătoriei Chişinău prin care s-a decis alocarea a 800.000 de lei de la buget fostei preşedinte a Curţii Constituţionale, Domnica Manole, în calitate de prejudiciu moral pentru că a fost cercetată penal de Procuratura Anticorupţie pentru decizia luată în dosarul referendumului, iniţiat de liderul Platformei DA, Andrei Năstase, în timpul guvernării oligarhului Vladimir Plahotniuc.

Instanţa, la care anterior a lucrat o perioadă îndelungată şi Domnica Manole, a invocat că apelanţii nu au indicat ,,motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază apelul, prin care au solicitat admitereaapelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral”. Totuşi, Curtera de Apel a oferit o şansă celor două instituţii ale statului, acordându-le un termen de 15 zile ca să revină cu alte cereri de apel.

La 8 februarie anul curent, Judecătoria Chişinău a decis ca Domnicăi Manole să-i fie alocate despăgubiri morale de 800.000 de lei de la buget pentru că a fost cercetată penal într-un dosar intentat în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc, după ce a admis o cerere a Platformei DA împotriva Comisiei Electorale Centrale privind iniţierea unui referendum naţional. Domnica Manole a solicitat despăgubiri de 1.000.000 lei.

Decizia Judecătoriei Chişinău în privinţa Domnicăi Manole a fost subiectul unor discuţii contradictorii în mass-media şi în societate, suma de 800.000 de lei fiind cea mai mare sumă achitată unei persoane din Moldova pentru erori judiciare, care nu a fost condamnată şi nu a stat în arest preventiv. Mai mult, procurorii şi-au retras acuzaţiile, Domnica Manole fiind achitată de instanţă.

Pe parcursul activităţii Domnicăi Manole în sistemul judecătoresc, presa a relatat de mai multe ori despre pretinsele probleme de integritate ale magistratei.

La 31 octombrie 2008, Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii a sancţionat-o pe Domnica Manole cu un avertisment, după ce jurnaliştii de la postul de televiziune PRO TV Chişinău au surprins-o într-un birou al Curţii de Apel Chişinău în timp ce oferea consultaţii politicianului Eduard Muşuc, parte în dosarul aflat în gestiunea magistratei.

În martie 2015, Procuratura Generală a solicitat acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind pornirea urmăririi penale pe numele Domnicăi Manole şi a foştilor colegi de la Curtea de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut şi Gheorghe Creţu, pentru “pronunţarea cu bună ştiinţă a unei decizii contrar legii”. În urma deciziei pronunţate de cei trei magistraţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat Guvernul de la Chişinău să-i achite unui agent economic prejudicii materiale şi morale de aproape 800.000 de lei.

Magistraţii au fost salvaţi de CSM care a refuzat să dea curs solicitării Procuraturii Generale.

Până la dosarul referendumului, Domnica Manole a mai fost investigată de procurorii anticorupţie. La 20 februarie 2015, Comisia Naţională de Integritate a emis un act în privinţa Domnicău Manole, în care a fost constatată încălcarea regimului juridic al declarării vemiturilor şi proprietăţilor. Potrivit documentului, magistrata nu a declarat cota parte dintr-un garaj, venitul obţinut din înstrăinarea a două automobile, patru conturi bancare şi cotele deţinute de soţul ei în două întreprinderi.La 20 martie 2015, procurorul anticorupţie Alexandru Cernei a emis ordonanţă de refuz în pornirea urmăririi penale pe numele Domnicăi Manole pe motiv că” fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii”.

Toamna trecută, a ieşit la suprafaţă un scandal alimentat de relaţia neprietenoasă dintre Domnica Manole şi fostul preşedinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteaţă. Ultimul a declarat în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Securitate că în justiţie s-a format o grupare care vrea să controleze întreg sistemul. Declaraţia a fost făcută în timp ce se discuta asupra problemei tergiversării dosarelor de corupţie mare în instanţele de judecată.

Musteață a spus că în justiţie activează două clanuri, clanul Dianei Scobioală (actual judecător CtEDO, fiica familiei Sîrcu – mama ex-judecător la CSJ, tatăl – ex-procuror) și clanul Domnicăi Manole, condus de avocatul Șișianu Anatol.

Musteață a menționat că aşa numitul clan Scobioală, care ar fi protejat de socialişti, a fost parțial neutralizat, odată cu trecerea PSRM în opoziţie. Cât priveşte pretinsul clan care ar fi condus de Şişianu, ar fi preluat schemele vechi, se află în plină ascensiune şi ar împiedica la înfăptuirea justiţiei în dosarele de rezonanță.

Amintim că mandatul de preşedinte al Curţii Constituţionale a Domnicăi Manole, eliberat pe un termen de trei ani, a încetat la 25 aprilie anul curent. Cu puţin timp înainte de expirarea mandatului, CC sub preşedinţia Domnicăi Manole adoptat o decizie prin care panglica „Sfântul Gheorghe” şi literele Z şi V pot fi utilizate în Republica Moldova doar dacă nu promovează agresiunea militară şi crimele de război.

Decizia respectivă este folosită ca argument de către reprezentanţii partidelor pro-ruse din Chişinău, care de Ziua Victoriei au purtat panglica bicoloră negru-orange, în pofida interdicţiilor impuse de poliţie.

Despre autor

Avatar for Julieta Savitchi

Julieta Savitchi

Lasă un comentariu