După un proces de judecată, care a durat opt ani în prima instanţă, mai multe persoane au fost achitate pentru tentativa de fraudare a statului în cazul Uzinei de bijuterii Giuvaier din Chişinău.
Este vorba despre administratorii de insolvabilitate Natalia Onichevici şi Irina Selevestru, cu statut de învinuit şi în alte dosare penale, omul de afaceri Serghei Tafratov, finul de cununie al fostului procuror anticorupţie Victoria Furtună, precum şi mai mulţi funcţionari publici.
Aceştia au fost achitaţi pe motiv că în perioada cât dosarul s-a aflat în prima instanţă, norma penală în care a fost calificat cazul de la Giuvaier a fost abrogată. Iar procurorii anticorupţie nu au recalificat infracţiunea. Sentinţa este cu drept de atac în instanţa ierarhic superioară.
Procurorul pe caz şi inculpaţii au lipsit de la pronunţarea sentinţei, în sala de şedinţe fiind prezenţi câţiva avocaţi.
Irina Selevestru/ Sursa foto: EvZ
Cum a fost motivată sentinţa de achitare
Magistrata Vasilisa Muntean de la Judecătoria Chişinău a declarat că a fost nevoită să pronunţe o sentinţă de achitare, deoarece, în 2024, a fost operate modificări la Codul Penal, fiind abrogată şi prevederea privind abuzul de serviciu săvârșit din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terţe persoane.
Fapta comisă a fost încadrată în această normă penală, care era în vigoare în 2016, la data comiterii infracţiunii. „Nu puteam să condamn pe cineva în baza unei norme penale care nu există”, a explicat judecătoarea Vasilisa Muntean.
Preşedinta completului de judecată a mai dat vina şi pe procurori pentru că nu au reîncadrat fapta după anularea normei penale.
Un alt motiv pentru care a fost pronunţată sentinţa de achitare este că nu a fost estimat prejudiciul adus.
„Din punctul meu de vedere, sentinţa este corectă şi legală. Odată ce procurorul nu a încadrat fapta corect, nu putea să fie altă sentinţă. La asta şi ne-am aşteptat”, a declarat pentru EvZ Vladislav Roşca, avocatul lui Serghei Tarfratov.
În ce constau învinuirile din dosarul Giuvaier
În 2008, Guvernul a scos de vânzare Întreprinderea de stat Uzina de bijuterii din Chișinău cu 100 milioane lei (cca 5.000.000 de euro). Fiindcă nu s-a găsit nici un cumpărător, prețul a fost redus de circa 12 ori. În octombrie 2014, s-a încercat vânzarea întreprinderii cu doar 8,1 milioane lei, însă oferta nu a atras nici un investitor. În 2015 a fost luată decizia de a începe procedura falimentului.
La intrarea în insolvenţă, Uzina de bijuterii Giuvaier avea un capital social de 17 milioane de lei. În 2012 întreprinderea a înregistrat pierderi de 3,1 milioane lei și 10,4 milioane lei în 2013. În total pentru anul 2013 uzina a acumulat datorii de 26,1 milioane lei.
La moment, principalul bun rămas din fosta uzină îl reprezintă încăperile cu suprafaţa de 5 337,9 m.p. Preţul de piaţă pentru un metru de spaţiu comercial în Chişinău este în jur de 2800 de euro. Astfel, imobilul care a găzduit fosta uzină costă cel puţin 14.946.120 de euro. O sumă suficientă de a acoperi de câteva ori datoriile pretinse de creditori.
Printre creditorii fostei întreprinderi se regăsesc Banca Comercială Română, Serviciul Fiscal şi Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS).
Dosarul penal în frauda de la Giuvaier a dost pornit în 2016 de Procuratura Anticorupţie, în urma unui demers semnat de Pavel Filip, şeful Guvernului din perioada respectivă.
Premierul a reclamat acţiunile ilicite ale lichidatorului ÎS Uzina de Bijuterii Giuvaier, aflată în procedură de faliment.
„Ilegalităţile au fost admise la examinarea pricinii în procedura de insolvabilitate, intentată faţă de Uzina de Bijuterii Giuvaier, al cărui fondator este Ministerul Economiei, încercându-se deposedarea statului de bunurile ce-i aparţin cu drept de proprietate în valoare de peste 20 milioane de lei”, se arăta în comunicatul de presă al procurorilor.
Oamenii legii au constatat că, fără a avea temei de a poseda sub nume de proprietar bunurile aflate în proprietatea statului, lichidatorul ÎS Uzina de Bijuterii Giuvaier, Natalia Onichevici, în procedură de faliment, a organizat trei licitaţii pentru a diminua preţul bunului imobil din proprietatea statului.
Şedinţe amânate pe bandă rulantă
Examinarea dosarului a început în noiembrie 2017. De atunci magistrata Vasilisa Muntean a planificat peste o sută de şedinţe de judecată. Dintre care mai bine de jumătate nu au avut loc. Majoritatea şedinţelor au fost amânate la solicitarea inculpaţilor sau a apărătorilor. Sau pe motiv că aceştia pur şi simplu nu se prezentau în sala de judecată.
Pe parcursul anilor 2019, 2020 şi 2021 nu a avut loc nicio şedinţă din cele programate. Iar în 2022 au avut loc doar trei din cele 14 programate.
Lucrurile au început să se mişte abia la începutul anului curent. Au fost numite mai multe şedinţe şi s-a lucrat la toate.
„Sunt şapte inculpaţi şi şapte avocaţi. Problema tergiversării a fost în mare parte din cauza lor. Amânau şedinţele sau pur şi simplu nu se prezentau. Nu puteam să desfăşor şedinţa dacă lipsea măcar unul din ei.
În 2023 s-a schimbat legislaţia. Astfel, şedinţele pot să se desfăşoare în lipsa unei părţi.
Un alt motiv este că dosarul este foarte voluminos. Sunt opt volume cu probe. Foarte multe înregistrări video şi audio, pe care a trebuit să le examinăm în cadrul procesului.
A fost dificil şi la şedinţa preliminară. Partea apărării a înaintat peste 30 de cereri şi demersuri. Le-am examinat pe toate.
Şi acuzatorul de stat a fost schimbat de cel puţin opt ori. Şi fiecare procuror a solicitat timp ca să facă cunoştinţă cu dosarul. În pofida acestor impedimente, totuşi am reuşit să ne apropiem de finalitate”, a declarat magistrata Vasilisa Muntean pentru Evenimentul Zilei.
Amintim că sentinţa urma să fie pronunţată la 16 februarie anul curent, însă Vasilisa Muntean a amânat pronunţarea pe motiv că trebuie să se pregătească de evaluarea externă.
Vezi EVENIMENTUL ZILEI
