n magistrat de la Judecătoria Chişinău a evitat să pronunţe sentinţa într-un dosar de rezonanţă, motivând că trebuie să se pregătească pentru evaluarea externă.
Este vorba desore dosarul fraudei de la întreprinderea de stat Giuvaier, aflată în proces de insolvabilitate, unde proprieatea statului a fost vândută la preţuri derizorii.
Dosarul a fost examinat în instanţa de fond mai bine de opt ani. Iar pronunţarea sentinţei a fost programată pentru 16 februarie 2026 cu mai bine de două luni în urmă.
Deocamdată, pe portalul instanţelor de judecată nu a fost afişată data pentru care a fost amânată pronunţarea sentinţei în dosarul Giuvaier.

Cum a motivat judecătorul amânarea pronunţării sentinţei
Judecătorul Vasilisa Muntean a comunicat pentru echipa EvZ, venită să asiste la pronunţarea sentinţei că şedinţa nu va avea loc pe motiv că este foarte ocupată şi trebuie să se pregătească de Vetting.
Ulterior, EvZ a constatat că magistrata Vasilisa Muntean nu a amânat celelalte şedinţe în alte dosare programate pentru 16 februarie.

Solicitată ulterior să explice situaţia creată, Vasilisa Muntean a refuzat, precizând că data când va avea loc pronunţarea va fi anunţată pe portalul oficial al instanţelor de judecată.
Părţile, anunţate din timp despre amânarea pronunţării
La 16 februarie, când urma să fie pronunţată sentinţa în dosarul Giuvaier, în instanţa nu s-a prezentat niciunul din cei implicaţi în dosar – procurorul pe caz, inculpaţi şi apărătrii lor.
Vladislav Roşca, avocatul unuia din inculpaţii în dosarul Giuvaier, ne-a comunicat că a fost telefonat anterior de la Judecătoria Chişinău pentru a-l anunţa că şedinţa de pronunţare nu va avea loc.
Apărătorul a mai precizat că este puţin probabil să fie pronunţată o sentinţă de condamnare în dosarul Giuvaer, deoarece pe parcursul celor opt ani anu fost operate modificări la Codul Penal.
Procurorul a solicitat condamnarea cu executare
Procurorul anticorupţie Vasile Desculţu a cerut condamnarea cu executare pentru cei şapte inculpaţi, învinuiţi de abuz în serviciu cu consecinţe grave.
Cea mai aspră pedeapsă a fost solicitată pentru administratoarele de insolvenţă Irina Selevestru şi Natalia Onichevici – câte cinci ani de închisoare, cu aplicarea interdicţiei de a ocupa funcţii publice pe un termen de opt ani. În cazul lui Selevestru, acuzatorul a fost un pic mai blând – trei ani să-i execute în penitenciar, iar doi ani, cu suspendarea condiţionată a pedepsei cu închisoarea.
În cazul celorlalţi inculpaţi, acuzatorul a solicitat pedepse de la trei la patru ani de închisoare, cu suspendarea parţială a executării pedepsei cu închisoarea.
Avocaţii inculpaţilor au cerut achitarea lor, motivând că nu există componenţă de infracţiune.
În ce constau învinuirile din dosarul Giuvaier
În 2008, Guvernul a scos de vânzare Întreprinderea de stat Uzina de bijuterii din Chișinău cu 100 milioane lei (cca 5.000.000 de euro). Fiindcă nu s-a găsit nici un cumpărător, prețul a fost redus de circa 12 ori. În octombrie 2014, s-a încercat vânzarea întreprinderii cu doar 8,1 milioane lei, însă oferta nu a atras nici un investitor. În 2015 a fost luată decizia de a începe procedura falimentului.
La intrarea în insolvenţă, Uzina de bijuterii Giuvaier are un capital social de 17 milioane de lei. În 2012 întreprinderea a înregistrat pierderi de 3,1 milioane lei și 10,4 milioane lei în 2013. În total pentru anul 2013 uzina a acumulat datorii de 26,1 milioane lei.
La moment, principalul bun rămas din fosta uzină îl reprezintă încăperile cu suprafaţa de 5 337,9 m.p. Preţul de piaţă pentru un metru de spaţiu comercial în Chişinău este în jur de 2800 de euro. Astfel, imobilul care a găzduit fosta uzină costă cel puţin 14.946.120 de euro. O sumă suficientă de a acoperi de câteva ori datoriile pretinse de creditori.
Printre creditorii fostei întreprinderi se regăsesc Banca Comercială Română, Serviciul Fiscal şi Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS).
Dosarul penal în frauda de la Giuvaier a dost pornit în 2016 de Procuratura Anticorupţie, în urma unui demers semnat de Pavel Filip, şeful Guvernului din perioada respectivă.
Premierul a reclamat acţiunile ilicite ale lichidatorului ÎS Uzina de Bijuterii Giuvaier, aflată în procedură de faliment.
„Ilegalităţile au fost admise la examinarea pricinii în procedura de insolvabilitate, intentată faţă de Uzina de Bijuterii Giuvaier, al cărui fondator este Ministerul Economiei, încercându-se deposedarea statului de bunurile ce-i aparţin cu drept de proprietate în valoare de peste 20 milioane de lei”, se arăta în comunicatul de presă al procurorilor.
Oamenii legii au constatat că, fără a avea temei de a poseda sub nume de proprietar bunurile aflate în proprietatea statului, lichidatorul ÎS Uzina de Bijuterii Giuvaier în procedură de faliment a înstrăinat la licitaţie bunul aflat în administrarea Ministerului Economiei.
Şedinţe amânate pe bandă rulantă
Examinarea dosarului a început în noiembrie 2017. De atunci magistrata Vasilisa Muntean a planificat peste o sută de şedinţe de judecată. Dintre care mai bine de jumătate nu au avut loc. Majoritatea şedinţelor au fost amânate la solicitarea inculpaţilor sau a apărătorilor. Sau pe motiv că aceştia pur şi simplu nu se prezentau în sala de judecată.
Pe parcursul anilor 2019, 2020 şi 2021 nu a avut loc nicio şedinţă din cele programate. Iar în 2022 au avut loc doar trei din cele 14 programate.
Lucrurile au început să se mişte abia la începutul anului curent. Au fost numite mai multe şedinţe şi s-a lucrat la toate.
„Sunt şapte inculpaţi şi şapte avocaţi. Problema tergiversării a fost în mare parte din cauza lor. Amânau şedinţele sau pur şi simplu nu se prezentau. Nu puteam să desfăşor şedinţa dacă lipsea măcar unul din ei.
În 2023 s-a schimbat legislaţia. Astfel, şedinţele pot să se desfăşoare în lipsa unei părţi.
Un alt motiv este că dosarul este foarte voluminos. Sunt opt volume cu probe. Foarte multe înregistrări video şi audio, pe care a trebuit să le examinăm în cadrul procesului.
A fost dificil şi la şedinţa preliminară. Partea apărării a înaintat peste 30 de cereri şi demersuri. Le-am examinat pe toate.
Şi acuzatorul de stat a fost schimbat de cel puţin opt ori. Şi fiecare procuror a solicitat timp ca să facă cunoştinţă cu dosarul. În pofida acestor impedimente, totuşi am reuşit să ne apropiem de finalitate”, a declarat magistrata Vasilisa Muntean pentru Evenimentul Zilei.
Deşi au trecut zece ani de la comiterea pretinsei infracţiuni, în pofida tergiversărilor, fapta nu poate fi prescrisă. Termenul de prescripţie pentru infracţiunea abuz în serviciu fiind de 15 ani.
Front comun împotriva „mafiei din insolvenţă”
Mai mulţi oameni de afaceri, care s-au confruntat sau continuă să se confrunte cu insolvabilitatea frauduloasă, au decis să facă front comun împotriva abuzurilor unor administratori de insolvenţă.
Aceştia au ieşit în conferinţe de presă şi au sesizat conducerea de vârf a ţării despre schemele frauduloase din insolvabilitate.
Afaceriştii au declarat că există un grup de administratori de insolvenţă, care, în complicitate cu funcţionari din sistemul de drept şi câţiva reprezentanţi ai mediului de afaceri, atacă întreprinderi profitabile prin aplicarea frauduloasă a Legii insolvabilităţii. În urma unor procese de judecată, întreprinderi cu rulaje de milioane au fost aduse la faliment şi lichidate pentru pretinse datorii de câteva mii de lei.
Astfel au fost preluate uzine, imobile, terenuri, tehnică şi unităţi de transport. Fiind distruse sute de afaceri.
La conferinţă au participat oameni de afaceri din Republica Moldova, Cehia, Italia, România, Luxemburg, Estonia. Businessmanii susţin că aceste scheme pun în pericol securitatea economică a statului.
Printre administratorii menţionaţi de oamenii de afaceri că ar fi implicaţi în scheme de insolvenţă frauduloasă se regăsesc Natalia Onichevici şi Irina Selevestru. Solicitate în repetate rânduri să se expună în privinţa acuzaţiilor aduse, cele două au refuzat categoric.
Ce spune Comisia de evluare externă a judecătorilor
Comisia de evaluare a transmis, pe 5 februarie, notificările oficiale către mai mulţi judecători de la Judecătoria Chişinău. care au făcut parte din completele specializate în examinarea cauzelor de corupție și a celor conexe. Este vorba despre magistrați ai Judecătoriei Chișinău care au examinat astfel de dosare începând cu 1 ianuarie 2017.
În lista magistraţilor care urmează a fi supuşi Vettingului se regăseşte şi Vasilisa Muntean.
Judecătorii notificați li s-a pus la dispoziţie 20 de zile calendaristice pentru a prezenta:
-
declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani;
-
declarația privind persoanele apropiate din sistemul judiciar, procuratură și serviciul public;
-
chestionarul de etică.
După această etapă, Comisia va trece la colectarea și analiza informațiilor relevante, inclusiv privind integritatea financiară, etică și profesională.
Evaluarea judecătorilor din completele specializate anticorupție face parte din mecanismul de vetting, lansat în cadrul reformei justiției și declarat constituțional în 2023.
Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și al procuraturii și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție) a fost adoptat în lectura a doua pe 29 ianuarie 2025.
La o zi după ce a fost aprobată legea, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut extinderea evaluării extraordinare asupra judecătorilor din instanțele primare care, începând cu anul 2017, au examinat sau examinează dosare de corupție.
Potrivit șefei statului, unii judecători admit intenționat tergiversarea cauzelor pentru a obține beneficii ilegale sau pentru a ajunge la expirarea termenului de prescripție.
Vezi EVENIMENTUL ZILEI

