Deputaţii cu probleme penale din Parlamentul legislaturii a XII-a

Cel puţin şase din cei 101 deputaţi din Parlamentul ales la 28 septembrie au cel puţin un dosar penal la activ. Majoritatea învinuirilor au fost aduse pentru infracţiuni de corupţie.

Aceştia au avut posibilitatea să candideze la alegerile parlamentare, deoarece încă nu există hotărâri irevocabile de judecată, care să le confirme vinovăţia. La unii dosarele se află pe rol în instanţele de judecată. În acest caz, inculpaţii vor fi puşi în situaţia să schimbe periodic fotoliile din Parlament pe banca acuzaţilor.

Problema rămâne cu dosarele aflate la etapa urmăririi penale. Deputaţii care au statut de bănuit sau învinuit, se bucură de imunuitate parlamentară. Astfel, procurorii sunt blocaţi să întreprindă în privinţa lor anumite acţiuni de urmărire penală, acest lucru fiind posibil doar cu acordul Parlamentului, la solicitarea procurorului general.

Toţi deputaţii cu probleme penale pledează nevinovat şi se declară victime politice.

IGOR DODON, campion la numărul de dosare de corupţie

Fostul preşedinte pro-rus Igor Dodon, lider al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, este deputatul cu cele mai multe dosare penale pe rol.

Igor Dodon a dost reţinut în mai 2022. La acea vreme, oamenii legii au declarat că investigația vizează mai multe capete de acuzare: corupere pasivă, trădare de patrie, îmbogățire ilicită și finanțarea Partidului Socialiștilor de către organizația criminală a fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc (dosarul numit generic (Kuliok, din rusă – sacoşă).

Anterior, pe numele lui Igor Dodon a fost pornit un alt dosar penal. Este vorba de dosarul numit generic Energocom, care a fost expediat în judecată la 9 septembrie 2022.

Dodon este învinuit că, deținând funcția de Prim-viceprim-ministru, ministru al economiei și comerțului, în perioada lunii mai 2008 a semnat avizul care a favorizat încheierea de către directorul general al SA „Energocom” cu o companie străină din Ungaria, a unui contract privind procurarea energiei electrice pentru Republica Moldova, în volum de 2 320 000 000 kw/h, pentru perioada lunilor mai 2008 – iunie 2009, contrar prevederilor legale.

Ulterior, lui Igor Dodon i-a mai fost pornit un dosar penal, după ce a prezentat în instanţă un cerificat medical fals, pentru ca să poată călători peste hotare, având interdicţia de a nu părăsi ţara.

Dosarele Enegocom şi cel pornit pentru uz de fals se află pe rol la Judecătoria Buiucani şi au fost comasate într-o singură procedură.

Dosarul în care fruntaşul socialist este învinuit de corupere activă şi finanţare ilegală a partidului politic se află pe rol la Curtea Supremă de Justiţie.

Dosarul privind îmbogăţirea ilicită şi trădarea de Patrie, care sunt considerate crime grave şi-l pot înfunda pe Dodon la ani grei de puşcărie, se mai află în gestiunea Procuraturii Anticorupţie. Iar situaţia lor rămâne incertă şi nimeni nu poate să numească timpul probabil când vor fi expediate în judecată.

În dosarul Energocom, Igor Dodon ar putea să scape de pedeapsă, fapta fiind prescrisă.

Dosarul „Kuliok”, pentru corupere pasivă şi finanţare ilegală a unui partid politic, s-a împotmolit la Curtea Supremă de Justiţie.

Precizăm că dosarele intentate lui Igor Dodon au fost o perioadă în gestiunea lui Petru Iarmaliuc, un procuror tânăr şi ambiţios. Ulterior, Parlamentul a modificat Legea cu privire la Procuratură, astfel încât Iarmaliuc să nu mai poată activa în Procuratura Anticorupţie. Dosarele din gestiunea sa, inclusiv cele pe numele lui Igor Dodon, au fost transmise unui alt procuror. De atunci despre soarta lor nu se mai cunoaşte nimic.

Procurorul Iarmaliuc a fost lăsat să prezinte acuzarea de stat în dosarul (Kuliok). Sursele EvZ au comunicat că Iarmaliuc a câştigat un proiect de studii în România şi este puţin probabil să mai revină definitiv în Republica Moldova.

ALEXANDR STOIANOGLO, omul care l-a scos din puşcărie pe Veaceslav Platon

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a ajuns deputat, fiind unul din cei patru lideri ai blocului electoral Alternativa, care au câştigat la alegerile din 28 septembrie opt mandate de deputat.

Stoianoglo este al doilea după Igor Dodon, cel care, în 2019 l-a făcut procuror general, iar în 2024 a fost pe cale să-l fac şi preşedinte de ţară, după numărul de dosare penale.

Într-un dosar, în care Stoianoglo era învinuit de abuz în serviciu pentru că i-a eliberat îndemnizaţie unică unui procuror inculpat penal, fostul procuror general a fost achitat de Judecătoria Chişinău. Acum dosarul respectiv este pe rol la Curtea de Apel Centru.

Un alt dosar, pentru încălcarea inviolabilităţii vieţii personale, în care Stoianoglo este învinuit că a făcut publică corespondenţa dintre fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, şi fostul ambasador UE la Chişinău, Peter Mihalko, se află în gestiunea Judecătoriei Chişinău.

Examinarea dosarului a fost suspendată după ce avocaţii lui Stoianoglo au depus o contestaţie la Curtea Constituţională.

Tot la Judecătoria Chişinău se află un alt dosar, în care fostul procuror general este învinuit de abuz în serviciu şi depăşirea atribuţiilor pentru că l-a eliberat de executarea pedepsei cu 18 ani de închisoare pe controversatul afacerist Veaceslav Platon. „Binefacerea” l-a costat pe Stoianoglo funcţia de procuror general.

Un alt dosar, pornit pe numele lui Alexandr Stoianoglo pentru îmbogăţire ilicită, se află încă la etapa urmăririi penale în Procuratura Anticorupţie.

Dosarele pe numele lui Stoianoglo au fost gestionate de fostul procuror anticorupţie, Victor Furtună, acum şef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate. Chiar dacă a câştigat concursul pentru funcţia respectivă şi a trecut procedura de vetting, Furtună nu a fost confirmat în funcţia respectivă.

Un al procuror implicat în investigarea dosarelor Stoianoglo a fost Petru Iarmaliuc.

VASILE COSTIUC, „victima” tuturor guvernărilor

Președintele Partidului Democrația Acasă,Vasile Costiuc, are statut de învinuit în dosarul penal privind înstrăinarea frauduloasă a terenurilor din Durlești.

Costiuc ar fi implicat în schemele de înstrăinare ar fi participat, împreună cu alți funcționari, la tranzacții fictive prin care zeci de terenuri publice ar fi ajuns în posesia unor persoane apropiate fostei administrații locale.

Capul afacerii ar fi fost ex-primarul de Durleşti, Crudu, naşul de cununie a lui Vasile Costiuc. În perioada respectivă, Primăria Durleşti i-a repartizat lui Costiuc un teren chiar lângă pădure. Pe care politicianul l-a înstrăinat.

Un alt dosar pe numele lui Costiuc a fost pornit în toamna anului 2023, pentru că ar fi agresat paznicul hotelului „Lion’s” din capitală, din cauza unui loc de parcare. Într-un live pe Facebook, liderul PDA a declarat că respectiva cauză penală este o formă de răzbunare pentru faptul că a filmat casa de lux din Ratuș a ex-ministrului Municii și Protecției Sociale Alexei Buzu.

La începutul anului curent, Vasile Costiuc a anunţat că pe numele său a fost pornit un nou dosar penal, pentru coruperea alegătorilor. „Noi, partidul politic „Democrația Acasă”, suntem acuzați că am fi cumpărat voturi în cadrul alegerilor locale.

Pentru asta au ticluit un ditamai dosar și am venit cu tot cu el făcut copie. Ca să înțelegeți cu ce s-a ocupat așa-numita procuratură reformată. 200 de pagini are dosarul penal”, a declarat Vasile Costiuc.

RENATO USATÎI, politicianul care „nu prezintă interes public”

Preşedintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a avut mai multe dosare penale, cele mai grave datând din perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc. Politicianul a fost învinuit de procurori că ar fi comandat să fie omorât bancherul rus Gherman Gorbunţov. După retragerea lui Plahotniuc, procurorii şi-au retras învinuirile faţă de Usatîi.

Acum liderul Partidului Nostru este inculpat în dosarul Laundromatului rusesc, schemă pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul este judecat la Moscova.

Despre existenţa unui potenţial dosar pe numele lui Usatîi în Republica Moldova am aflat cu puţin timp înainte de scrutinul din 28 septembrie.

În vara anului 2024 CNA ar fi pornit un dosar penal în privința lui Renato Usatîi pe art. 243 Cod penal (spălarea de bani), în care se examina conexiunea politicianului cu anumite companii din Federația Rusă.

În documentarea CNA se indica că Renato Usatîi că în perioada anului 2024 ar fi inițiat un proces de amenajare a parcurilor din regiunea de nord a Moldovei, importând echipamente sportive printr-o companie autohtona precum SRL „Power Team”.

Băncile din Republica Moldova ar fi blocat tranzacțiile de bani către compania autohtona SRL, deoarece banii veneau din contul unei companii suspecte din Thailanda, precum „SIAM EXPERT Trading CO LTD”, iar argumentele lui Renato Usatîi erau că banii din contul din Thailanda sunt banii săi personali și i-a obținut din intermedierea vânzării unor terenuri din Turcia.

Solicitat de EvZ, Renato Usatîi a declarat că nu cunoaşte despre un asemenea dosar şi că este o tentativă de discreditare a sa ca politician.

CNA a refuzat să ne răspundă la solicitarea de informaţie privind acest caz, justificându-se că „informația solicitată nu cade sub incidența Legii nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public”.

În presă s-a vehiculat de mai multe ori despre posibele legături ale lui Usatîi cu mafia rusească.

Deputatul PAS, Dinu Plângău, a declarat în şedinţa Parlamentului că Renato Usatîii este nepotrivit pentru funcția de vicepreședinte. „Nu te supăra, Renato, tot internetul bântuie cu o fotografie cu tine la peretele unui comisariat, nu știu, în cătușe, fără cătușe. Domnul Usatîi singur se lăuda că are dosare penale, nu știu, finalizate, în Republica Moldova, peste hotare. Și noi acum vrem să-l facem șef la securitate?”, a declarat Plângău.

„Din 30 de dosare penale care au fost fabricate contra mea și colegilor mei, toate au picat. Da, eu astăzi am un dosar penal despre care am vorbit public. După primul tur al alegerilor prezidențiale, când am susținut-o pe doamna președinte Sandu și nu l-am susținut pe Igor Nicolaevici – Igor Nicolaevici, privet. După primul tur, mi-au pornit dosar la Moscova și m-au băgat în dosar cu Laundromat, Platon și așa mai departe”, i-a replicat Usatîi.

MARCEL CENUŞĂ, învinuit de licitaţii trucate

Marcel Cenuşă, membru al Partidului Socialiştilor, a ajuns deputat pe lista Blocului Electoral Patriotic.

În 2022, pe când se afla în funcţia de preşedinte al raionului Cahul, Marcel Cenușă, a fost reținut alături de alte opt persoane.

Toți sunt bănuiți că ar fi prejudiciat bugetul raional cu peste un milion de lei, în urma unor achiziții trucate. Secretarul executiv al PSRM.

Cenuşă şi presupuşii săi complici au fost învinuiţi că ar fi prejudiciat bugetul raional cu peste urma milion de lei, în urma unor achiziții trucate. Suspecții ar fi semnat anticipat contracte pentru reparația și întreținerea unor obiecte publice, favorizând agenții economici, pe care i-ar fi gestionat din umbră.

Mai mult, făcând abuz de funcțiile pe care le dețin și urmărind interese personale, funcționarii ar fi transferat bani pe conturile agenților economici, chiar dacă lucrările nu au fost finalizate.

Ce ține de primarul unei localități din Cahul, acest ar fi fost convins să semneze mai multe contracte de valoare mică pentru diverse lucrări de reparații și întreținere, cauzând astfel prejudicii considerabile bugetului local. El ar fi acceptat recompense în schimbul favorizării unor agenți economici, gestionați din umbră de funcționari ai Consiliului raional Cahul.

Dosarul se află încă la etapa investigaţiilor.

GRIGORI UZUN, bătăuşul salvat de mandatul de deputat găzăuz

Grigori Uzun, unul din oamenii de încredere ai lui Igor Dodon, a luat al doilea mandat de deputat pe lista blocului Patriotic.

Grigori Uzun a fost învinuit în 2019 de huliganism şi cauzarea leziunilor corporale medii, dar a scăpat de dosar cu ajutorul unui judecător de instrucţie din Comrat, care a anulat ordonanţa procurorului de punere sub învinuire.

La 19 ianuarie 2019, la o petrecere de Bobotează, pe malul unui lac de lângă oraşul Vulcăneşti, Grigori Uzun şi doi presupuşi complici i-au snopit în bătăi pe doi localnici. Procuratura din Vulcăneşti a intentat un dosar penal pentru huliganism în grup şi cauzarea leziunilor corporale, fiind pus sub învinuire şi Grigori Uzun.

La 13 august 2019, avocatul lui Uzun a solicitat în instanţă anularea ordonanţei procurorului privind punerea sub învinuire a clientului său pe modiv că acesta beneficiază de imunitate în calitate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei. La 23 octombrie 2019, magistratul Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat a admis demersul apărătorului lui Uzun şi l-a scos pe acesta de sub urmărire penală.

Atât procurorul, cât şi avocaţii părţilor vătămate, au contestat încheierea lui Hrapacov, însă Curtea de Apel Comrat le-a respins demersul pe motiv că articolul 313 din Codul de Procedură Penală nu prevede dreptul de a contesta decizia instanţei de fond privind anularea sau menţinerea ordonanţei procurorului de punere sub învinuire.

Vedeţi EVENIMENTUL ZILEI