După un proces de judecată care a durat opt ani în prima instanţă, examinarea dosarului fraudei de la Giuvaier a ajuns pe ultima sută de metri.
Procurorul pe caz a cerut condamnarea cu executare pentru inculpaţi, iar avocaţii, achitarea clienţilor. Iar instanţa a anunţat deliberarea şi pronunţarea sentinţei pe data de 16 februarie 2026.
Avocaţii au încercat amânarea dezbaterilor judiciare din diferite motive. Inculpatele Irina Selevestru, Natalia Onichevici şi avocatul Gheorghe Macovei nu s-au prezentat la şedinţă, iar avocatul Vladislav Roşca a declarat că nu este pregătit de dezbateri.
Instanţa a rămas pe poziţia de a continua şedinţa, deoarece a anunţat că vor avea loc dezbaterile, iar Selevestru şi Onichevici au depus cereri ca şedinţele de judecată să aibă loc în lipsa lor.
Penultima şedinţă în dosarul Giuvaier, care a avut loc la 10 decembrie, a recompensat mai multe şedinţe amânate, având o durată de aproape trei ore.
Procurorul a solicitat condamnarea cu executare
Procurorul anticorupţie Vasile Desculţu a cerut condamnarea cu executare pentru cei şapte inculpaţi, învinuiţi de abuz în serviciu cu consecinţe grave.
Cea mai aspră pedeapsă a fost solicitată pentru administratoarele de insolvenţă Irina Selevestru şi Natalia Onichevici – câte cinci ani de închisoare, cu aplicarea interdicţiei de a ocupa funcţii publice pe un termen de opt ani. În cazul lui Selevestru, acuzatorul a fost un pic mai blând – trei ani să-i execute în penitenciar, iar doi ani, cu suspendarea condiţionată a pedepsei cu închisoarea.
În cazul celorlalţi inculpaţi, acuzatorul a solicitat pedepse de la trei la patru ani de închisoare, cu suspendarea parşială a executării pedepsei cu închisoarea.
Avocaţii insistă pe achitare
Avocaţii inculpaţilor au cerut achitarea lor, motivând că nu există componenţă de infracţiune.
Avocatul Dumitru Cucu, care este şi administrator de insolvenţă, este apărătorul Nataliei Onichevici. Pentru că Gheorghe Macovei, avocatul Irinei Selevestru, a lipsit la penultima şedinţă de judecată, Dumitru Cucu i-a luat apărarea colegei sale de la Moldinsolv.
Dumitru Cucu a declarat că nu există componenţă de infracţiune în acţiunile lui Onichevici şi Selevestru. Potrivit apărătorului, nu este clară suma prejudiciului cauzat de clientele sale, normele din articolul 327 din Codul Penal diferă semnificativ de cele prevăzute în redacţia Codului Penal din 2016 în sensul că nu ma reprezintă o infracţiune tentativa de abuz în serviciu.
Serghei Tafratov, agentul economic care a procurat clădirea întreprinderii Giuvaier la preţ redus a declarat că nu poartă nicio vină şi a fost vorba doar de o afacere. „Sunt om de afaceri, agent economic. Am citit în Monitorul Oficial despre vinderea la licitaţie a imobilului şi m-a interesat oferta. Cred că nu este o infracţiune”, a declarat afaceristul.
Solicitate anterior să se expună pe învinuirile aduse, Selevestru şi Onichevici au evitat să facă declaraţii. Precizăm că cele două administratoare mai sunt învinuite într-un dosar penal pentru abuz în serviciu.
În ce constau învinuirile din dosarul Giuvaier
În 2008, Guvernul a scos de vânzare Întreprinderea de stat Uzina de bijuterii din Chișinău cu 100 milioane lei (cca 5.000.000 de euro). Fiindcă nu s-a găsit nici un cumpărător, prețul a fost redus de circa 12 ori. În octombrie 2014, s-a încercat vânzarea întreprinderii cu doar 8,1 milioane lei, însă oferta nu a atras nici un investitor. În 2015 a fost luată decizia de a începe procedura falimentului.
La intrarea în insolvenţă, Uzina de bijuterii Giuvaier are un capital social de 17 milioane de lei. În 2012 întreprinderea a înregistrat pierderi de 3,1 milioane lei și 10,4 milioane lei în 2013. În total pentru anul 2013 uzina a acumulat datorii de 26,1 milioane lei.
La moment, principalul bun rămas din fosta uzină îl reprezintă încăperile cu suprafaţa de 5 337,9 m.p. Preţul de piaţă pentru un metru de spaţiu comercial în Chişinău este în jur de 2800 de euro. Astfel, imobilul care a găzduit fosta uzină costă cel puţin 14.946.120 de euro. O sumă suficientă de a acoperi de câteva ori datoriile pretinse de creditori.
Printre creditorii fostei întreprinderi se regăsesc Banca Comercială Română, Serviciul Fiscal şi Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS).
Dosarul penal în frauda de la Giuvaier a dost pornit în 2016 de Procuratura Anticorupţie, în urma unui demers semnat de Pavel Filip, şeful Guvernului din perioada respectivă.
Premierul a reclamat acţiunile ilicite ale lichidatorului ÎS Uzina de Bijuterii Giuvaier, aflată în procedură de faliment.
„Ilegalităţile au fost admise la examinarea pricinii în procedura de insolvabilitate, intentată faţă de Uzina de Bijuterii Giuvaier, al cărui fondator este Ministerul Economiei, încercându-se deposedarea statului de bunurile ce-i aparţin cu drept de proprietate în valoare de peste 20 milioane de lei”, se arăta în comunicatul de presă al procurorilor.
Oamenii legii au constatat că, fără a avea temei de a poseda sub nume de proprietar bunurile aflate în proprietatea statului, lichidatorul ÎS Uzina de Bijuterii Giuvaier în procedură de faliment a înstrăinat la licitaţie bunul aflat în administrarea Ministerului Economiei.
Şedinţe amânate pe bandă rulantă
Examinarea dosarului a început în noiembrie 2017. De atunci magistrata Vasilisa Muntean a planificat peste o sută de şedinţe de judecată.
Dintre care mai bine de jumătate nu au avut loc. Majoritatea şedinţelor au fost amânate la solicitarea inculpaţilor sau a apărătorilor. Sau pe motiv că aceştia pur şi simplu nu se prezentau în sala de judecată.
Pe parcursul anilor 2019, 2020 şi 2021 nu a avut loc nicio şedinţă din cele programate. Iar în 2022 au avut loc doar trei din cele 14 programate.
Lucrurile au început să se mişte abia la începutul anului curent. Au fost numite mai multe şedinţe şi s-a lucrat la toate.
„Sunt şapte inculpaţi şi şapte avocaţi. Problema tergiversării a fost în mare parte din cauza lor. Amânau şedinţele sau pur şi simplu nu se prezentau. Nu puteam să desfăşor şedinţa dacă lipsea măcar unul din ei.
În 2023 s-a schimbat legislaţia. Astfel, şedinţele pot să se desfăşoare în lipsa unei părţi.
Un alt motiv este că dosarul este foarte voluminos. Sunt opt volume cu probe. Foarte multe înregistrări video şi audio, pe care a trebuit să le examinăm în cadrul procesului.
A fost dificil şi la şedinţa preliminară. Partea apărării a înaintat peste 30 de cereri şi demersuri. Le-am examinat pe toate.
Şi acuzatorul de stat a fost schimbat de cel puţin opt ori. Şi fiecare procuror a solicitat timp ca să facă cunoştinţă cu dosarul. În pofida acestor impedimente, totuşi am reuşit să ne apropiem de finalitate”, a declarat magistrata Vasilisa Muntean pentru Evenimentul Zilei.
Deşi au trecut zece ani de la comiterea pretinsei infracţiuni, în pofida tergiversărilor, fapta nu poate fi prescrisă. Termenul de prescripţie pentru infracţiunea abuz în serviciu fiind de 15 ani.
Vezi EVENIMENTUL ZILEI
