Examinarea unui dosar penal privind tentativa de deposedare a statului de un imobil de către un grup din şapte funcţionari publici şi administratori de insolvenţă se întinde la Judecătoria Chişinău de opt ani. Este vorba despre clădirea de pe strada Sarmisegetuza din Chişinău a întreprinderii de stat Giuvaier.
În 2008, Guvernul a scos de vânzare Întreprinderea de stat Uzina de bijuterii din Chișinău cu 100 milioane lei (cca 5.000.000 de euro). Fiindcă nu s-a găsit nici un cumpărător, prețul a fost redus de circa 12 ori. În octombrie 2014, s-a încercat vânzarea întreprinderii cu doar 8,1 milioane lei, însă oferta nu a atras nici un investitor. În 2015 a fost luată decizia de a începe procedura falimentului.
Uzina Giuvaier/ Sursa foto:
La intrarea în insolvenţă, Uzina de bijuterii Giuvaier are un capital social de 17 milioane de lei. În 2012 întreprinderea a înregistrat pierderi de 3,1 milioane lei și 10,4 milioane lei în 2013. În total pentru anul 2013 uzina a acumulat datorii de 26,1 milioane lei.
La moment, principalul bun rămas din fosta uzină îl reprezintă încăperile cu suprafaţa de 5 337,9 m.p. Preţul de piaţă pentru un metru de spaţiu comercial în Chişinău este în jur de 2800 de euro. Astfel, imobilul care a găzduit fosta uzină costă cel puţin 14.946.120 de euro. O sumă suficientă de a acoperi de câteva ori datoriile pretinse de creditori.
Printre creditorii fostei întreprinderi se regăsesc Banca Comercială Română, Serviciul Fiscal şi Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS).
Cum a fost pornit dosarul penal
Dosarul penal în frauda de la Giuvaier a dost pornit în 2016 de Procuratura Anticorupţie, în urma unui demers semnat de Pavel Filip, şeful Guvernului din perioada respectivă.
Premierul a reclamat acţiunile ilicite ale lichidatorului ÎS Uzina de Bijuterii Giuvaier, aflată în procedură de faliment.
„Ilegalităţile au fost admise la examinarea pricinii în procedura de insolvabilitate, intentată faţă de Uzina de Bijuterii Giuvaier, al cărui fondator este Ministerul Economiei, încercându-se deposedarea statului de bunurile ce-i aparţin cu drept de proprietate în valoare de peste 20 milioane de lei”, se arăta în comunicatul de presă al procurorilor.
Oamenii legii au constatat că, fără a avea temei de a poseda sub nume de proprietar bunurile aflate în proprietatea statului, lichidatorul ÎS Uzina de Bijuterii Giuvaier în procedură de faliment a înstrăinat la licitaţie bunul aflat în administrarea Ministerului Economiei.
Cine sunt inculpaţii
Printre persoanele învinuite se numără angajaţi ai Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Serviciului Fiscal de Stat, Ministerului Economiei.
Unul din ei este omul de afaceri Sergheu Tafratov. El este finul de cununie al Victoriei Furtună, fost procuror anticorupţie, acum lider al partidului pro-rus Moldova Mare. Avocatul Vlad Roşca susţine că clientul său este nevinovat. Şi că acesta doar a intenţionatt să cumpere un imobil. Lucru care nu este interzis de lege.
Un alt inculpat este Sergiu Mardari, fost funcţionar la Ministerul Economiei. Mardari a fost desemnat să reprezinte interesele statului la Giuvaier upă ce întreprinderea a intrat în insolvenţă. Fostul funcţionar s-a declarat „jertfă”. El a mai spus că de la întreprindere au fost furate 16 kg de aur, lăsate gaj la BCR.
În lista acuzaţilor au nimerit şi administratorii de insolvenţă Irina Selevestru şi Natalia Onichevici – fina de cununie şi nepoata fostului şef de la Fisc, Ion Prisăcaru. În dosar există mai multe interceptări ale convorbirilor telefonice în care Selevestru îi da indicaţii Nataliei Onichevici, pe atunci lichidatoare a Uzinei Giuvaier.
Selevestru şi Onichevici au mai fost în atenţia presei pentru scheme pretins ilegale.
La moment, Onichevici şi Selevestru sunt învinuite într-un alt dosar penal, pentru tentativă de preluare a afacerii prin insolvenţă frauduloasă. Şi chiar au stat câteva luni în arest preventiv. Acum avocaţii lor susţin că denunţul împotriva lor a fost fals. Şi că Selivestru şi Onichevici au o reputaţie ireproşabilă.
Şedinţă de judecată, pe cale de a fi deturnată de Selevestru şi Onichevici
La şedinţa de judecată din 11 iulie 2025 au venit şi inculpatele Irina Selevestru şi Natalia Onichevici. Ultima urmând a fi audiată în calitate de inculpat. Echipa EvZ a surprins-o pe Irina Selevestru în timp ce discuta cu inculpatul Tafratov, avocatul Roşca şi procurorul pe caz, Vasile Desculţu.
Când a văzut operatorul cu camera, Selevestru l-a îmbrâncit pe procurorul Desculţu şi a dat bir cu fugiţii. Apoi inculpata a păşit şi pragul sălii de şedinţe. Dar nu a stat nici cinci minute. Deşi urma să răspundă la întrebările procurorului, care au apărut după ce a fost audiată în şedinţa precedentă.
Natalia Onichevici a intrat şi ea în sala de şedinţe. Dar nu a stat mai mult de zece minute. Avocatul Dumitru Cucu a explicat că a apărut o urgenţă şi clienta sa a fost nevoită să plece. Nu s-a reţinut prea mult nici avocatul Cucu. Acesta a părăsit şedinţa pe motic că trebuie să reuşească la un alt proces de judecată.
Astfel, şedinţa din 11 iulie s-a limitat doar la continuarea audierii lui Sergiu Mardari.
Şedinţe amânate pe bandă rulantă. Cum explică judecătorul
Examinarea dosarului a început în noiembrie 2017. De atunci magistrata Vasilisa Muntean a planificat 98 de şedinţe de judecată.
Dintre care mai bine de jumătate nu au avut loc. Majoritatea şedinţelor au fost amânate la solicitarea inculpaţilor sau a apărătorilor. Sau pe motiv că aceştia pur şi simplu nu se prezentau în sala de judecată.
Pe parcursul anilor 2019, 2020 şi 2021 nu a avut loc nicio şedinţă din cele programate. Iar în 2022 au avut loc doar trei din cele 14 programate.
Şedinţe amânate pe bandă rulantă
Lucrurile au început să se mişte abia la începutul anului curent. Au fost numite mai multe şedinţe şi s-a lucrat la toate.
Iniţial, Vasilisa Muntean a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliştilor de la EvZ. Ulterior, magistrata a venit cu o explicaţie.
„Sunt şapte inculpaţi şi şapte avocaţi. Problema tergiversării a fost în mare parte din cauza lor. Amânau şedinţele sau pur şi simplu nu se prezentau. Nu puteam să desfăşor şedinţa dacă lipsea măcar unul din ei.
În 2023 s-a schimbat legislaţia. Astfel, şedinţele pot să se desfăşoare în lipsa unei părţi.
Un alt motiv este că dosarul este foarte voluminos. Sunt opt volume cu probe. Foarte multe înregistrări video şi audio, pe care a trebuit să le examinăm în cadrul procesului.
A fost dificil şi la şedinţa preliminară. Partea apărării a înaintat peste 30 de cereri şi demersuri. Le-am examinat pe toate.
Şi acuzatorul de stat a fost schimbat de cel puţin opt ori. Şi fiecare procuror a solicitat timp ca să facă cunoştinţă cu dosarul.
În pofida acestor impedimente, totuşi am reuşit să ne apropiem de finalitate. Din inculpaţi a rămas a fi audiată doar Natalia Onichevici. Urmează dezbaterile judiciare, ultimul cuvânt şi ne retragem în deliberare. În 3-4 şedinţe reuşim să terminăm. Mi-am propus până la sfârşitul anului. Spre să nu ne fie create alte impedimente”, ne-a spus magistrata Muntean.
Inculpaţii, cu mari şanse să scape de pedeapsă
Continuarea în EVENIMENTUL ZILEI
