Republica Moldova a fost întotdeauna o oază pentru criminalii notorii, cu mulţi bani, care au reuşit să scape de închisoare. Pentru cei care nu s-au zgârcit să-i plătească generos pe oamenii legii, au fost găsite breşe ca să-i scape de închisoare, mai devreme sau mai târziu. Sau pur şi simplu, au fost lăsaţi (ajutaţi) să plece.
Scandalul eliiberărilor din închisoare a unor criminali notorii, condamnaţi pe viaţă, care a bulverisat recent opinia publică dintre Nistru şi Prut, nu este pe nici aproape singura eliberare spectaculoasă.
De-a lungul anilor, ajutaţi de slujitorii Femidei avari, zeci de criminali şi infractori au reuşit să scape de pedeapsă.
Un exemplu l-ar putea servi cazul lui Alexandr Sinegur, unul din cei nouă condamnaţi pe viaţă, eliberaţi din Penitenciarul nr.17 din Rezina. Şi, deocamdată, singurul care a fost reţinut şi întors după gratii.

Ţara fugarilor. Alexandr Sinegur/ Sursa foto: Unimedia
La începutul anilor 2000, Alexandr Sinegur a fost extrădat de două Federaţia Rusă. Fiind eliberat de fiecare dată de judecători. Iar la una din eliberările sale ar fi fost implicat şi fostul procuror Ion Diacov. Potrivit unui complice al lui Sinegur, fostul şef al Procuraturii Chişinău ar fi luat atunci 5000 USD. Cu aceşti bani se putea de cumpărat atunci un apartament în Chişinău.
Dacă nu era eliberat atunci Sinegur, poate că mai era încă în viaţă omul de afaceri Piotr Sarî. Şi nu avea să dispară fără vestte fostul şef de la paşapoarte, Piotr Dimitrov.
Ţara fugarilor. Plecarea lui Grişa Bulgarul
Lăsarea în libertate al lui Grigore Caramalac, alias Bulgarul, în timp ce era acuzat de crime deosebit de grave, care trăgeau la detenţie pe viaţă, a fost probabil cea mai obraznică sfidare a legii de către un slujitor al Femidei.
S-a întâmplat în 1998. Toată societatea era şocată atunci de dezvăluirile făcute de generalul Nicolae Alexei la postul de televiziune Moldova 1 despre reţinerea lui Grigore Caramalac. Era pentru prima dată când un ofiţer de poliţie de rang înalt vorbea pe tot parcursul unei emisiuni despre o grupare criminală nemiloasă, formată din sportivi.
Grupare care ar fi avut la activ mai multe omoruri şi tentative de omor. Care răpea oameni şi-i tortura. Se vehicula că ar fi existat şi o cameră specială pentru tortură. Dotată chiar cu scaun electric. Generalul Alexei devenise peste noapte un erou naţional.
Toată încrederea pe care le-o insuflase moldovenilor Nicolae Alexei de pe platoul de filmare avea să se spulbere peste puţin timp. Grigore Caramalac a fost eliberat în scurt timp chiar din sala de judecată. Judecătorii i-au schimbat mandatul de arestare pe interdicţia de a părăsi localitatea. Măsură pe care Bulgarul a încălcat-o în decurs de o oră.
El a fugit în Moscova, de patru ori l-am arestat pe Bulgaru. L-am arestat prima dată pentru 30 de zile, l-am dus să-i prelungească termenul, i l-a prelungit și așa de patru ori. În cele din urmă, dosarul a fost examinat de Curtea de Apel, pentru că era vorba de infracțiuni grave. Noi îl așteptam în sală, dar judecătorii l-au scos pe ușa din spate împreună cu președintele Curții de Apel și l-au dus direct la Aeroport, contra a 2 milioane de dolari. El a plecat la Moscova, Putin i-a oferit cetățenie. El și acuma trăiește la etajul trei în Banca Națională a Rusiei, are 6 birouri acolo. Eu am trimis din departament de trei ori, grupuri de lucrători de la noi, din serviciul intervenții operative să-l fure de acolo și să-l aducă în țară”, a declarat peste câţiva ani generalul Alexei.
El a decis să plece şi nu s-a sfătuit cu mine. Nu mi-a spus ce are de când să facă. Am aflat şi eu din presă. Nu am mai comunicat după plecarea lui, a declarat pentru Evenimentul Zilei Victor Berlinschi, avocatul de atunci al lui Caramalac.
Ultima dată în Republica Moldova Caramalac a fost văzut la puţin timp după ce a fost eliberat pe Aertoportul Chişinău.

Grigore Caramalac în localul unde avea întâlniri cu reprezentanţi ai mafiei ruse: Sursa foto: presa rusă
La scurt timp, din safeul unui judecător a dispărul întreg dosarul penal pe numele lui Caramalac. Ofiţerii de investigaţie şi poliţiştii fiind puşi în situaţia de a-l restabili, pagină cu pagină.
Stabilindu-se la Moscova, Grigore Bulgarul şi-a consolidat şi mai mult forţele. Şi a controlat politica moldovenească, eşind la rampă şi trimiţându-şi emisarii de fiecare dată când urmau să aibă alegeri în Republica Moldova.
Ţara fugarilor. Primul condamnat pe viaţă care a scăpat de închisoare
Petru Gîlcă, alias Micu, este primul interlop din Republica Moldova de după independenţă, care s-a învrednicit cu titlul de hoţ în lege, cel mai înalt grad în ierarhia criminală, obținându-l în 1993. Tot el este şi primul din condamnaţii pe viaţă care a reuşit să scape din închisoare.
În 2001, anul când generalul de miliţie Vladimir Voronin ajunge la cârma ţării, Petru Gîlcă este reţinut, fiind învinuit pe mai multe capete de acuzare. Precum că ar fi comandat asasinatele a mai multor autorităţi criminale. Dar şi pentru tâlhărie şi şantaj.
La 1 martie 2004, Petru Gîlcă a fost condamnat definitiv de către Curtea Supremă de Justiţie la detenţie pe viaţă. El a fost dus să-şi ispăşească pedeapsa în Penitenciarul nr.17 din Rezina.
Din închisoare, Micu şi-a angajat avocaţi cu renume, cum ar fi Vitalie Nagacevschi şi Roman Zadoinov. A fost depusă o plângere la CEDO, care, la finele anului 2007, a constatat că interlopului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. Motivul – instanţa supremă l-a condamnat în lipsa sa şi fără examinarea probelor.
Imediat după publicarea deciziei CEDO, avocaţii lui Micu au solicitat anularea sentinţei de condamnare pe viaţă. Iar în vara anului 2008, Plenul Curţii Supreme de Justiţie a admis recursurile avocaţilor și a dispus rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Chişinău. În ianuarie 2010, Curtea Supremă de Justiţie a emis o nouă hotărâre, prin care l-a condamnat pe Gîlcă la 13 ani de închisoare.
Petru Gîlcă a revenit la libertate la 9 februarie 2015. După mai multe proceduri birocratice şi internări în spitale. Inclusiv la psihiatrie.
La doar o săptămână de la eliberare, Gîlcă şi-a înregistrat căsătoria cu Tatiana Sadnic, fosta soţie a unui membru din gruparea sa. După ce şi-a perfectat actele pe numele Sadnic Petru, la 27 martie 2015, a părăsit Republica Moldova.

Ţara fugarilor. Petru Sadnic-Gâlcă. Ultima fotografie publică, datând din 2021. / Sursa foto: Unimedia
Despre Micu nu s-a mai auzit nimic până în primăvara anului 2018. El a fost reținut în München în luna martie 2018. Pentru ședere ilegală pe teritoriul Germaniei. O decizie privind deportarea lui Micu a fost luată la 30 mai 2018, de către o instanță din München. Hoțul în lege a primit interdicție de a intra în Uniunea Europeană pe o perioadă de 1 an.
Micu iese la rampă în vara anului 2021. Într-un interviu oferit portalului Unimedia, Petru Gîlcă a infirmat declaraţia generalului Alexei precum că Vladimir Plahotniuc ar fi făcut parte din gruparea sa.
Ţara fugarilor. „Raiderul nr.1 din CSI”, ping-pong cu justiţia
Pentru Veaceslav Platon, supranumit „raiderul nr.1 din spaţiul CSI”, cunoscut pentru schemele de preluare a afacerilor, Pentru libertatea lui şi-a pus în joc imaginea şi funcţia chiar procurorul general.
Oamenii legii au încercat de mai multe ori să-i pună cătuşele afaceristului, despre care se spune că ar cunoaşte pe de rost Codul Civil. Dar de fiecare dată a reuşit să scape. Chiar şi atunci când era suspectat că ar fi comandat, în 1999, asasinarea omului de afaceri, Vasile Lapteacru.
Reţinerea şi condamnarea lui Platon a fost posibilă în perioada când guvernarea se afla pe mâinile lui Vladimir Plahotniuc. Cei doi fiind mai întâi parteneri de afaceri. După care au ajuns la reglări de conturi.
Graţie relaţiilor de afaceri dintre Plahotniuc şi Petro Poroşenko, preşedintele de atunci al Ucrainei, autorităţile de la Kiev l-au reţinut şi l-au extrădat Chişinăului, în 2016, pe Veaceslav Platon. Unde a fost condamnat la 18 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare.

Veaceslav Platon si Natalia Morari. Sursa foto: arhiva EvZ
Platon a fost eliberat pe 15 iunie 2020, după patru ani în detenţie, în urma unui demers de suspendare a executării pedepsei,depus de procurorul general Alexandr Stoianoglo.
În mai 2021, Judecătoria Chişinău, la solicitarea procurorilor, l-a achitat pe Veaceslav Platon în dosarul fraudei bancare. Eliberarea lui Platon l-a costat pe Stoianoglo libertatea şi funcţia de procuror general. În schimb, s-a ales cu active de peste 6.000.000 de euro la întreprinderile lui Platon din Ucraina.
Afaceristul nu s-a bucurat mult timp de libertate în Republica Moldova. Noua guvernare PAS care preluase puterea la începutul lunii iulie 2021 nu agrea eliberarea lui Platon.
Veaceslav Platon a plecat în Marea Britanie, fără să anunţe, la 18 iulie 2021. Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, unde Platon este inculpat în mai multe dosare penale,a eliberat, la 12 august 2021, mandat de arestare pe numele afaceistului.
În urma mai multor demersuri din partea autorităţilor de la Chişinău, În martie 2025 Platon a fost reţinut în Londra. El se va afla în custodia poliţiei engleze până când justiţia se va expune asupra cererii de extrădare.
Ţara fugarilor. Indulgenţă pentru un sportiv vedetă
Ion Şoltoianu, renumit luptător K1 şi interlop din Republica Moldova, care aavut un rol secund într-un film rusesc deacţiune, s-a bucurat de-a lungul anilor de indulgenţa judecătorilor moldoveni.
În 2003, Ion Şoltoianu l-a omorât pe Djambulat Pitula, cunoscut în lumea interlopă ca Djambat. Şoltoianu a fost trimis în judecată fiind acuzat conform art. 91 Cod Penal, “Omor săvârşit în condiţiile depăşirii limitelor legitimei apărări”, Cod adoptat la 24 martie 1961.
Prin legea cu privire la punerea în aplicare a Codului Penal al Republicii Moldova din iunie 2002, modificată de două ori în acelaşi an, acel cod penal a fost abrogat chiar în timpul procesului de judecată. Iar începând cu 12 iunie 2003 a fost pus în aplicare noul Cod Penal, adoptat în aprilie 2002. Astfel sportivul a scăpat nepedepsit pentru omorul comis.
În 2011 Ion Şoltoianu ucide din nou. De această dată, sportivul nu scapă uşor, victima sa fiind fostul poliţist Ion Stratulat, ginerele generalului Alexei.
În 2013, sportivul a fost condamnat de instanța de fond la 14 ani de închisoareÎn 2016. Instanța ierarhic superioară i-a redus pedeapsa cu doi ani.

Ţara fugarilor.Ion Şoltoianu/Sursa foto: reţele, Ion Şoltoianu
Ion Şoltoianu a fost eliberat, în august 2019, cu șase ani înainte de termen. Sportivul a fost eliberat din sala de ședințe de către judecătorul Sergiu Papuha și lăsat să plece acasă.
Instanța i-a redus lui Șoltoianu din termen pentru că ar fi fost deținut o perioadă îndelungată în „condiții inumane și degradante” în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
În martie 2022, Ion Şoltoianu, care se afla în perioadă de probă, a fost încătuşat din nou. Sportivul a fost învinuit că l-a ameninţat cu un pistol pe un bărbat care plimba un câine de rasă.
Şi de această dată sportivul a reuşit să scape de închisoare, fiind ajutat de magistratul Gheorghe Balan de la Judecătoria Chişinău. Şoltoianu a fost eliberat din sala de judecată la 31 octombrie 2022. Procurorul solicitase pentru Şoltoianu 11 ani cu executare, pentru huliganism agravat cu aplicarea armei de foc, pe care o purta fără autorizaţie.
Mai mult, la pedeapsă urmau să-i fie adăugaţi încă şase ani, pedeapsa rămasă neexecutată pentru omorul lui Stratulat.
Gheorghe Balan l-a găsit vinovat pe Şoltoianu de purtarea ilegală a armei de foc, condamnându-l la 1 an 3 luni şi 7 zile de închisoare. Magistratul însă a considerat pedeapsa executată, după ce i-a redus din termen 232 de zile pentru că a stat în arest preventiv în condiţii inumane şi degradante.
Cât priveşte huliganismul, magistratul a calificat infracţiunea din penal în contravenţional, aplicându-i o amendă de 1500 de lei (78 euro).
Fiind la libertate, Şoltoianu „acţionează” din nou. Acesta a fost reţinut într-un dosar de şantaj. Acum sportivul este judecat în stare de libertate.
Ţara fugarilor. Singurul poliţist condamnat real în dosarele 7 aprile, în libertate
Fostul polițist Ion Perju, este singurul poliţist condamnat cu executare în dosarele 7 aprilie 2009.
El a fost condamnat pe 30 martie 2015 de Curtea de Apel la zece ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de depăşirea atribuţiilor de serviciu şi cauzarea vătămărilor grave care au dus la decesul lui Valeriu Boboc, tânărul găsit mort în timpul protestelor din 7 aprilie 2009, nu s-ar mai afla pe teritoriul R. Moldova.

Ţara fugarilor. Ion Perju, ultima imagine publică cu fostul poliţist, datând din 2015./ Sursa foto: captură
Perju nu s-a prezentat la şedinţa de pronunţare a sentinţei.
Serviciul de Informaţii şi Securitate a comunicat ulterior că Perju a părăsit R. Moldova după ce presa a scris că acesta se ascundea în vila unui cumătru dintr-o suburbie a capitalei.
„Perju a trecut Nistrul, a ajuns în Transnistria și de acolo a plecat în Federația Rusă”, scria atunci Ziarul Naţional.
Poliția de Frontieră a informat atunci că Perju nu a traversat granița prin punctele de trecere ale frontierei.
La zece ani de la condamnare, pare-se că nu-l mai caută nimeni pe Perju. Iar mai multe persoane ne-au declarat că l-au văzut plimbânu-se cu maşina prin Chişinău.
FUGARII ANULUI 2019
CONTINUAREA ÎN EVENIMENTUL ZILEI