Una din cele mai prestigioase bănci comerciale va fi cercetată penal pentru delapidarea averii străine. Curtea de Apel Chişinău a obligat irevocabil Procuratura să pornească dosar penal în baza denunţului semnat de o femeie din Chişinău, care a deţinut 1,8 la sută din acţiunile băncii.
Este vorba de OTP Bank, cu capital majoritar unguresc. Banca respectivă se află pe poziţia a treia în topul celor mai prestigioase bănci din Republica Moldova.
Pretenţii de peste jumătate de milion de lei
Denunţul împotriva băncii comerciale a fost depus de către Iulia Deleu, femeie de afaceri din Chişinău. Semnatara denunţului susţine că banca nu i-a achitat dividende în sumă de 10.000.000 de lei (cca 515.033 euro).
Denunţătoarea spune că, în 1996, a încheiat un contract de investiţie cu Mobiasbancă, participând la formarea capitalului cu 45.000 USD. Dar aproape că nu a primit deloc dividende.
„Am participat la formarea capitalului băncii. Am investit ca să am un venit. Când întrebam de dividende, îmi ziceau că au nevoie de bani pentru dezvoltarea băncii. Banca s-a dezvoltat, dar noi nu am primit nimic.
În 2019, când pachetul majoritar acţiuni Mobiasbancă – Group societe general a fost cumpărat de investitorul din Ungaria, li s-a propus acţionarilor minoritari să-şi vândă acţiunile. După ce au diminuat considerabil valarea lor.
Am acceptat să le vând. De nevoie. Am fost practic impusă. Ca la scurt timp să fie ridicată valoarea acţiunilor şi să fie scoase din bancă peste jumătate de miliard de lei. Bani pe care i-au primit ca dividende acţionarii majoritari.
Astfel, acţionarii minoritari am fost înşelaţi. Au folosit banii mei ca să-şi dezvolte afacerea. Iar roadele le-a cules altcineva”, a declarat Iulia Deleu pentru Evenimentul Zilei.
Iulia Deleu, în luptă cu banca/ Sursa foto: EvZ
Lupta cu banca
În 2021, Iulia Deleu a depus o plângere la Procuratura Anticorupţie că a investit în capitalul băncii comerciale Mobiasbancă, acum OTP Bank. Dar nu a primit dividendele cuvenite pentru perioada anilor 1997-2019.
Procuratura Anticorupţie a emis ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Documentul fiind menţinut de Judecătoria Chişinău.
Petiţionara a menţionat că, în ordonanțele contestate nu se face referinţă la ilegalitatea tranzacției de vânzare-cumpărare la un preț intenționat redus de 57,05 lei, de BERD către Groupe Societe Generale, în valoare de 8,84% care a avut loc la data de 05.04.2019, fără avizul instituțiilor abilitate.
Fapt care, în opinia petiționarei, confirmă că investigația organului de urmărire penală este superficială și neobiectivă.
De asemenea, organul de anchetă nu s-a expus nici asupra erorilor cu privire la motivele nedistribuirii dividendelor.
Iulia Deleu susţine că era util ca organul de anchetă să interpeleze de la bancă, și inclusiv de la Biroul Național de Statistică, rapoartele financiare pentru perioada 2001 – 2019 și să evalueze veniturile nete pe acea perioadă și dividendele distribuite. Dar să nu facă concluzii, care în opinia petiționarei, sunt eronate.
Argumentele instanţei
Curtea de Apel a casat încheierea Judecătoriei Chișinău din 26 aprilie 2023. Instanţa a adoptat o nouă hotărâre prin care a admis plângerea Iuliei Deleu privind începerea urmăririi penale.
Totodată, a declarat nule ordonanţele emise de Procuratura Anticorupţie şi Procuratura Generală prin care s-a refuzat începerea urmăririi penale.
Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău a ajuns la concluzia că organul de urmărire penală nu și-a îndeplinit obligațiile corespunzător. La fel, nu a oferit răspuns la toate întrebările petiționarului, prin ce a încălcat art. 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
„Examinarea rezumată limitat a plângerii petiționarei, asupra căreia organul de urmărire penală nu s-a expus integral, generează încălcarea dreptului asupra unui proces echitabil garantat de art. 19 din Codul de procedură penală și art. 6 CEDO.
O astfel de examinare a plângerii nu reprezintă o anchetă efectivă petrecută sub toate aspectele, complet şi obiectiv. Ea dovedindu-se a fi una formală, care nu este suficientă pentru a restabili în drepturi persoana ale cărui drepturi fundamentale au fost încălcate.
Cu atât mai mult pentru a remedia consecințele negative ale unor astfel de fapte. Pentru o anchetă efectivă, organul de urmărire penală urma să respecte obligaţia de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanţelor plângerii.
Şi nu de a efectua o examinare formală şi iluzorie, lipsită de un rezultat”, şi-au argumentat decizia judecătorii de la Curtea de Apel.
Continuarea pe evz.ro
